Cseke Attila taie drastic salariile la vârful statului, ANRSC și CNI primele vizate de austeritate
Guvernul pregătește cel de-al doilea pachet major de măsuri de austeritate din acest an, iar impactul se va resimți puternic în instituțiile publice. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a confirmat joi, la Antena 1, că urmează reduceri importante ale salariilor în cadrul unor autorități și companii de stat aflate în subordinea ministerului pe care îl conduce. Printre principalele vizate se numără Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și Compania Națională de Investiții (CNI).
ANRSC sub linia austerității, cu salariul președintelui redus drastic cu peste 35%
Într-o perioadă marcată de presiuni bugetare și apeluri la responsabilitate fiscală, salariile din administrația centrală intră din nou în vizorul Guvernului. Cseke Attila a subliniat că unul dintre primele gesturi concrete va fi reglementarea salariului președintelui ANRSC, care în prezent depășește semnificativ nivelul veniturilor unui ministru.
„Am avut două situaţii pe care le-am reglementat şi le vom reglementa în următorul pachet. Salariul preşedintului Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) care era un salariu pe o lege specială. O vom reglementa, astfel încât să vină cu puţin sub salariul ministrului, nu pentru că eu sunt ministru, ci pentru că aşa e normal să avem în autorităţile publice”, a spus Cseke Attila.
Potrivit ministrului Dezvoltării, diferența de la 20.000 lei net la 12.600 lei net reflectă atât dorința de a uniformiza veniturile în aparatul de stat, cât și presiunea de a eficientiza cheltuielile publice. El a explicat că salariul său, ca ministru, este de 12.600 lei net și că modificarea pentru ANRSC va fi făcută „pentru că aşa e normal să avem în autorităţile publice”, nu ca un act arbitrar, ci ca un pas către echilibru instituțional.
Reforma întârzie, dar austeritatea produce 48 de milioane de lei economie anuală
Deciziile privind tăierile de cheltuieli nu sunt noi, însă au fost amânate pe fondul blocajelor politice de la Palatul Victoria. Cseke Attila a menționat că reforma și reorganizarea Ministerului Dezvoltării și a instituțiilor subordonate a fost pusă pe hold în luna mai, odată cu trecerea Guvernului în regim interimar. Proiectul de ordonanță de urgență prevedea, printre altele, comasarea unor instituții și reducerea personalului, generând economii estimate la 48 de milioane de lei anual.
„Noi am avut încă în luna mai un proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru reorganizarea ministerului şi a unor instituţii subordonate, cu o reducere a cheltuielilor, cu 48 de milioane pe an şi cu o reducere de personal, cu comasarea a două instituţii care erau propuse a veni în Ministerul Dezvoltării. Acea ordonanţă nu a mai putut fi promovată guvernul devenind interimar. Acum, de ieri, avem o lege de abilitare a guvernului pentru a emite ordonanţe. Este vorba despre 48 de milioane de lei care s-ar face economie din bugetul de cheltuieli de funcţionare”, a punctat ministrul.
CNI marchează rezultate, dar sacrificiile salariale aduc reduceri de aproape 50% la nivelul conducerii
Un alt caz-școală prezentat de Cseke Attila este Compania Națională de Investiții (CNI), una dintre cele mai active companii de stat din zona dezvoltării infrastructurii publice. Ministrul a recunoscut rezultatele remarcabile ale companiei, dar a insistat că „trebuie să strângem puţin cureaua”.
„Aceasta companie este necesară, produce, livrează în societate. Ultimul rezultat e Cazinoul din Constanţa, e o investiţie reuşită, reabilitarea Cazinoului. Dar în actualul context în care suntem, cred e de cuvinţă să ne raportăm puţin la acest context şi trebuie să strângem puţin cureaua, legat de salarizare. Acolo erau 28.000 de lei net, vor fi peste 15.300 net. E o societate comercială a statului. Există o performanţă de netăgăduit”, a declarat ministrul Dezvoltării.
Salariile de la vârful CNI, ajunse la aproape 30.000 de lei net, erau printre cele mai ridicate din sectorul public. Noua grilă va duce remunerațiile la puțin peste 15.000 de lei net, cu scopul de a alinia nivelul veniturilor la realitățile financiare ale momentului. În paralel, liderii sindicali din sectorul bugetar avertizează că „reducerile salariale trebuie însoțite de reforme reale în structura instituțiilor, altfel riscăm doar să pierdem oameni valoroși fără să creștem eficiența”, potrivit unor reacții din partea sindicatelor din sectorul public.
Calendarul implementării și alte posibile măsuri
Potrivit informațiilor oficiale, pachetul de austeritate ar urma să fie adoptat rapid, având în vedere faptul că Executivul a primit abilitarea de a emite ordonanțe de urgență. Reducerile de salarii și reorganizările vor intra în vigoare în valuri, pe măsură ce fiecare instituție finalizează analiza internă și recalibrarea structurii de personal.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi extinse și către alte instituții sau dacă Guvernul va opta pentru reforme suplimentare, cum ar fi limitarea beneficiilor sau modificarea modului de calcul al sporurilor și indemnizațiilor din sectorul public.
Decizia de a tăia din salariile celor mai bine plătiți șefi din instituțiile subordonate Ministerului Dezvoltării vine pe fondul unor deficite bugetare record și al unor angajamente asumate față de partenerii internaționali privind reducerea cheltuielilor publice. Pentru moment, Cseke Attila transmite că „există o performanță de netăgăduit” la nivelul companiilor vizate, dar contextul economic nu mai permite menținerea nivelurilor salariale anterioare.
