Ilie Bolojan, premierul României, a susținut joi o conferință de presă la Palatul Victoria, în cadrul căreia a prezentat al doilea pachet de măsuri fiscale orientat spre reducerea cheltuielilor publice. Guvernul intenționează să controleze evoluția bugetară a sistemului de sănătate, unde sumele alocate au crescut semnificativ în ultimii ani, fără o îmbunătățire proporțională a serviciilor.

În paralel, Executivul lucrează și la un program de reformă a administrațiilor locale, vizând atât descentralizarea, cât și evaluarea funcționarilor publici și ajustarea resurselor în funcție de realitățile demografice.

Ilie Bolojan: Cheltuielile din sănătate trebuie corelate cu performanța sistemului

Ilie Bolojan a evidențiat creșterea accelerată a cheltuielilor din domeniul sănătății, care au ajuns să reprezinte între 14 și 16% din veniturile curente ale statului. În urmă cu zece ani, această pondere era de aproximativ 11%, iar proiecțiile pentru anul 2025 indică o cheltuială estimată de 77 de miliarde de lei.

„În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul a precizat că, pentru încheierea anului în condiții bugetare normale, ar mai fi necesare încă 14 miliarde de lei. Astfel, suma totală s-ar apropia de 18 miliarde de euro, un nivel care pune presiune semnificativă asupra finanțelor publice.

„La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an. Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.

Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună”, a mai spus el.

Pe lângă creșterea bugetelor, a fost remarcată o lipsă de eficiență în alocarea acestor fonduri. Structura actuală a cheltuielilor include alocări substanțiale pentru salarii, însă acestea nu sunt corelate cu performanțele spitalelor.

Nu există un mecanism prin care fondurile să fie distribuite în funcție de numărul de cazuri rezolvate sau calitatea actului medical. Sistemul de salarizare permite ca fondurile să fie cheltuite indiferent de rezultate, ceea ce descurajează economisirea și performanța.

În plus, premierul a atras atenția asupra modului de numire a șefilor de secții în spitale, care sunt desemnați de instituții universitare, nu de conducerea unității medicale. Această situație generează un deficit de autoritate managerială și împiedică implementarea unor măsuri eficiente de control.

„De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce.

Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital clinic din România nu îl numește directorul spitalului, ci îl numește facultatea de medicină sau universitatea. De cine credeți că va asculta?

Există o limitare de sporuri care este dată de 30%, dacă bine țin minte. Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria în fondul de salarii și atunci baza la care se aplică 30% e mult mai mare.

Dacă banii îți vin fără nicio problemă, nimeni nu acționează în sensul unei bune activități. E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului”, punctează premierul.

Totodată, spitalele aflate în subordinea autorităților locale folosesc o formulă extinsă pentru calcularea sporurilor, ceea ce duce la depășirea plafonului legal de 30%, deoarece se include și contribuția primăriei în fondul de salarii.

Probleme de eficiență: decontări umflate, concedii medicale planificate și echipamente în exces

O altă direcție importantă menționată de Ilie Bolojan se referă la fenomenul de decontări fictive sau exagerate.

Premierul a explicat că spitalele contractează consultanți pentru a optimiza documentația medicală în scopul obținerii unor sume mai mari de la Casa de Asigurări. Aceste optimizări nu reflectă o îmbunătățire a actului medical, ci doar o adaptare birocratică a fișelor de tratament, fapt ce distorsionează alocările bugetare și reduce transparența.

„Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM, dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele sunt mai mari pe care le primești, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Casele trebuie să își facă datoria și să verifice mai bine.

Dacă sumele au crescut dar percepția asupra sistemului de sănătate nu s-a îmbunătățit, avem o problemă”, spune Bolojan.

În privința medicamentelor, s-a constatat o creștere semnificativă a costurilor generate de utilizarea tratamentelor inovative, în detrimentul celor generice.

Aceste medicamente, deși costisitoare, nu sunt întotdeauna necesare, iar lipsa unui control riguros permite extinderea acestora în buget. Premierul a solicitat intervenția Ministerului Sănătății și a CNAS pentru echilibrarea acestei balanțe, astfel încât tratamentele mai ieftine, dar eficiente, să fie utilizate în majoritatea cazurilor.

„Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Pentru că nu controlăm nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli.

Aici trebuie să inversăm balanța, dar atât Ministerul Sănătății cât și CNAS să intervină, și cu bani mai puțini să rezolvăm în 99% din cazuri”, mai menționează premierul.

Tot în zona de risipă, Bolojan a indicat creșterea artificială a numărului de concedii medicale, mai ales în perioadele dintre sărbători, când apar vârfuri suspecte de patru zile lucrătoare. Aceste concedii planificate afectează ritmul de lucru în sectoare esențiale și indică o practică administrativă permisivă.

De asemenea, numărul aparatelor RMN și CT a crescut excesiv, fără o fundamentare clară privind necesarul real. În acest context, premierul a subliniat problema colaborării public-privat, unde spitalele publice suportă costurile, iar beneficiile comerciale revin furnizorilor privați.

„Avem concedii medicale extinse, avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile, nu te poți îmbolnăvi programat.

Avem un număr de RMN-uri, CT-uri extinse, iar melanjul între sistemul public și cel privat – am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile. Dacă vrem să avem un sistem de sănătate nu mai trebuie să continuăm cu risipa, e un domeniu foarte important”, spune premierul Bolojan.

Reforma administrației publice: descentralizare, impozitarea proprietății și evaluarea funcționarilor

Pe lângă măsurile din sănătate, Ilie Bolojan a prezentat și liniile principale ale reformei administrației publice. Un grup de lucru coordonat de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, lucrează la un pachet legislativ care vizează eficientizarea instituțiilor locale.

„Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, domnul ministru Cseke are un rol important: reforma administrațiilor publice. Ne propunem ca tot pachetul să fie pus în practică după consultările cu cei din administrație.

Impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și alte aspecte. E nevoie să le creștem capacitatea administrativă: ai datorii, nu mai beneficiezi de drepturi de la stat dacă nu ți-ai achitat datoriile”, declară acesta.

Reforma include introducerea unor criterii de performanță, ajustarea personalului în funcție de numărul de locuitori și evaluarea periodică a angajaților publici.

În acest sens, premierul a menționat că există orașe cu mai puțin de 2.000 de locuitori care mențin structuri administrative supradimensionate, cu cheltuieli comparabile cu cele ale unor municipii.

„Trebuie să avem administrații locale mai eficiente, să renormăm personalul care să țină cont de numărul de locuitori. Avem orașe în România cu 1900 de locuitori, salarizarea și numărul de angajați sunt la nivel de oraș. Normările trebuie făcute pe baze reale.

Trebuie să evaluăm funcționarii, există un proiect de lege în Parlament, în așa fel încât să existe o evaluare periodică. Dacă îți faci datoria, dacă nu…”, atenționează Bolojan.

Un alt punct vizat este impozitarea proprietăților, considerat un jalon important în calendarul reformelor convenite la nivel european. Premierul a subliniat necesitatea creșterii capacității administrative a autorităților locale, inclusiv prin condiționarea sprijinului financiar guvernamental de nivelul încasărilor fiscale din teritoriu.

„Tot pe eficiență este nevoie ca banii care pleacă ca sprijin guvernamental să fie proporțional cu încasarea impozitelor. În general, toate măsurile de bună guvernare pe care trebuie să le susținem”, spune Bolojan.

Descentralizarea autorizării jocurilor de noroc

În plus, se are în vedere descentralizarea autorizării jocurilor de noroc. Proiectul prevede ca primăriile să decidă unde și câte săli de jocuri pot funcționa în oraș, pe baza unei taxe speciale.

„Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurile de noroc: Primăria poate să autorizeze o zonă, o stradă sau un cartier sau Mamaia de exemplu în municipiul Constanța, unde pe baza unei taxe speciale primăria poate să stabilească intensitatea.

Primăriile vor hotărî dacă au nevoie de jocuri de noroc și câte. Astăzi, orașele noastre sunt invadate de aceste jocuri de noroc.

Avem o grămadă de active în paragină, cum sunt cele din zona sportivă, care nu au susținut această descentralizare, de frică să nu își piardă funcțiile”, amintește premierul.

Scopul este de a limita concentrarea acestor activități în zone aglomerate și de a permite comunităților locale să regleze prezența acestora pe teritoriul propriu.