Surse din partid au transmis că documentul lui Gheorghe Piperea ar fi fost semnat de cel puțin 74 de europarlamentari, adică peste o zecime din totalul membrilor, ceea ce ar îndeplini cerințele procedurale minime pentru ca moțiunea să fie admisă.
Piperea ar fi declarat că această acțiune a fost rezultatul unei pregătiri riguroase, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, scopul fiind acela de a restabili transparența și de a garanta un proces democratic echitabil în cadrul Uniunii Europene.
Gheorghe Piperea: Chiar unii membri ai Partidului Popular European (PPE) au semnat moțiunea
El ar fi subliniat că moțiunea oferă un cadru legitim pentru formularea unor critici argumentate la adresa președintei Comisiei și că instituția este astfel obligată să răspundă preocupărilor legitime privind modul în care își exercită mandatul.
”După o pregătire temeinică, atât juridică, cât şi politică, am reuşit să obţin numărul necesar de semnături pentru depunerea acestei moţiuni. Iniţiativa are ca scop apărarea transparenţei şi asigurarea unui proces democratic real şi echitabil.
Moţiunea oferă cadrul necesar unei critici constructive şi argumentate la adresa preşedintei Ursula von der Leyen. Comisia este astfel obligată să răspundă preocupărilor legitime şi să-şi justifice acţiunile. Această iniţiativă a fost posibilă cu sprijinul delegaţiei poloneze din ECR, al mai multor eurodeputaţi ECR, al întregului grup European Sovereign Nations (ESN), precum şi al unor membri din grupul Patrioţilor şi al unor eurodeputaţi neafiliaţi (NI).
În mod surprinzător, chiar şi unii membri ai Partidului Popular European (PPE) au co-semnat moţiunea, semnalând o nemulţumire tot mai mare dincolo de liniile politice tradiţionale”, a subliniat Gheorghe Piperea.
Piperea ar fi adăugat că această inițiativă a beneficiat de sprijinul eurodeputaților polonezi din ECR, al membrilor grupului European Sovereign Nations (ESN), al unor patrioți și chiar al unor eurodeputați neafiliați. De asemenea, ar fi menționat că inclusiv unii membri ai Partidului Popular European (PPE) ar fi semnat moțiunea, ceea ce ar sugera o nemulțumire crescândă dincolo de granițele ideologice clasice.
Trei capete de acuzare: lipsa de transparență, ingerințe politice și abuz juridic
În comunicatul transmis de AUR, Piperea ar fi invocat trei capete de acuzare principale în susținerea moțiunii.
Primul dintre ele s-ar referi la o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată în cauza Stevi – The New York Times (C-689/24), prin care instanța ar fi stabilit că refuzul Comisiei de a publica schimburile de mesaje între Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer ar reprezenta o încălcare gravă a obligațiilor legale privind transparența. Aceste mesaje ar fi fost considerate esențiale în contextul negocierilor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19.
Al doilea punct al moțiunii s-ar referi la utilizarea abuzivă a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), care, potrivit inițiatorului, ar fi influențat rezultatele alegerilor naționale în state precum România și Germania. Piperea ar fi calificat acest fapt drept o ingerință inacceptabilă în suveranitatea națională și o amenințare la adresa integrității democratice.
Al treilea temei ar viza aplicarea forțată a articolului 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru justificarea programului „Rearmarea Europei”, în valoare de 150 de miliarde de euro. Piperea ar fi argumentat că acest articol nu a fost conceput pentru investiții de apărare și că utilizarea sa în acest scop ar submina temeiurile juridice ale politicilor Uniunii.
Dacă moțiunea ar trece, se impune demisia Comisiei Europene
Reprezentanții AUR ar fi declarat că această moțiune nu ar trebui interpretată ca un atac politic personal, ci ca un demers constituțional menit să tragă un semnal de alarmă în fața unui presupus eșec sistemic al actualei guvernări europene.
Piperea ar fi făcut apel la toți europarlamentarii, indiferent de grupul politic din care fac parte, să participe activ la dezbatere și să susțină principiile transparenței, legalității și responsabilității democratice.
Formațiunea ar fi precizat că, pentru ca moțiunea să fie adoptată, este necesar votul majorității absolute a membrilor Parlamentului European. În cazul în care aceasta va trece, întregul Colegiu al Comisarilor, în frunte cu Ursula von der Leyen, va fi obligat să demisioneze.
Potrivit anunțului oficial, moțiunea urmează să fie inclusă pe ordinea de zi a Conferinței Președinților din data de 2 iulie și, ulterior, să fie dezbătută și votată în sesiunea plenară de la Strasbourg, programată între 7 și 10 iulie 2025.
