Comisia Europeană propune un buget mai mare, dar redistribuit radical
Bugetul pentru 2028–2034 ar urma să atingă 2 trilioane de euro, reprezentând 1,26% din venitul național brut al statelor membre, arată Comisia Europeană.
Ursula von der Leyen a declarat că acest buget ar fi mai ambițios și mai bine direcționat decât cel anterior. Accentul se mută de la finanțările tradiționale – precum agricultura și coeziunea – către domenii precum apărarea, digitalizarea, infrastructura energetică și sprijinul pentru Ucraina.
„Bugetul este mai mare. Este mai inteligent şi mai ambiţios. Este în beneficiul cetăţenilor noştri şi al companiilor noastre, al partenerilor noştri şi al viitorului nostru”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cu toate acestea, europarlamentari precum Siegfried Mureșan au contestat modul în care Comisia a prezentat datele, susținând că ajustările inflaționiste sunt interpretate greșit ca o creștere bugetară, deși realocările implică reduceri semnificative în alte sectoare.
„Comisia Europeană va prezenta diferite linii bugetare, care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la acelaşi nivel, atunci asta înseamnă că mai multe linii bugetare ar trebui să scadă”, a declarat Siegfried Mureşan, membru al Partidului Popular European, de centru-dreapta, din România.
Cine pierde: fermierii, biodiversitatea și regiunile defavorizate
Agricultura, care beneficia în prezent de 386 miliarde de euro, ar urma să primească doar 300 de miliarde în noul cadru financiar propus de Comisia Europeană, cu fondurile comasate într-un pachet mai general destinat planurilor naționale și regionale. Organizații agricole europene și lideri sindicali au acuzat Comisia de abandon strategic al acestui sector esențial.
Biodiversitatea, care avea anterior obiective clare de finanțare, este acum integrată într-o categorie mai amplă, „climă și mediu”, fără alocări specifice. ONG-urile de mediu avertizează că această restructurare riscă să submineze protecția naturii, în contextul unei crize climatice și ecologice tot mai grave.
În privința fondurilor de coeziune, regiunile cele mai sărace vor primi 218 miliarde de euro, dar nu există garanții pentru restul Europei. Autoritățile locale se tem că fondurile vor fi centralizate politic de guvernele naționale, ceea ce ar reduce transparența și echitatea în alocare.
Cine câștigă: apărarea, digitalizarea și Ucraina
Bugetul propus de Comisia Europeană prevede 131 de miliarde de euro pentru apărare și securitate, de cinci ori mai mult decât în actualul exercițiu financiar. Sprijinul pentru infrastructura energetică va fi crescut semnificativ, cu 30 de miliarde alocate doar pentru modernizarea rețelelor electrice. Comisia mai dorește o creștere de cinci ori a finanțării pentru tehnologiile digitale, ajungând la 54,8 miliarde de euro.
Cercetarea și educația beneficiază, de asemenea, de majorări: programul Orizont Europa va primi 175 de miliarde, iar Erasmus+ va fi majorat cu 50%. Un nou program cultural, AgoraEU, va avea o finanțare de 8,6 miliarde.
Ucraina este un alt beneficiar major: Comisia propune un sprijin de 100 de miliarde de euro pentru reconstrucție și aderare, iar regiunile estice ale UE vor primi mai multe fonduri pentru a gestiona presiunile economice și de securitate.
Reacții dure din partea statelor membre și a societății civile
Propunerea de buget înaintată de Comisia Europeană a generat reacții rapide și critice. Guvernul suedez a declarat că nu va susține un buget care alocă fonduri țărilor ce nu respectă valorile democratice.
„Nu putem accepta niciodată ca fondurile comune ale UE să ajungă la ţări care nu respectă principiile democratice de bază şi valorile europene.”
„Nu vom rezolva problemele UE cu un buget mai mare şi contribuţii UE mai mari, ci prin utilizarea mai inteligentă a resurselor actuale şi alocarea fondurilor acolo unde sunt cu adevărat necesare”.
Premierul ungar Viktor Orban a descris bugetul drept „pro-ucrainean” și nepotrivit chiar și ca punct de plecare în negocieri. Olanda a transmis că bugetul este prea mare și a respins ideea emiterii de datorie comună.
„Propunerea Bruxelles-ului poate fi rezumată ca un buget pro-ucrainean, iar scopul său este clar ca lumina zilei: să trimită banii poporului european în Ucraina. Planul de la Bruxelles este slab chiar şi ca bază de negociere şi sugerăm ca acesta să fie retras şi să se elaboreze unul nou, nu în interesul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi al Ucrainei, ci în interesul cetăţenilor europeni şi al agricultorilor europeni”, a spus Orban.
În schimb, Franța a salutat ambițiile europene în domeniul apărării și competitivității, iar președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat importanța unui buget care să reflecte alegeri politice clare privind viitorul continentului.
„Salut ambiţia pentru noul cadru financiar multianual prezentat astăzi de Comisia Europeană”, a spus ministrul francez pentru Europa, Benjamin Hadad.
„Voi fi vineri la Bruxelles pentru a apăra priorităţile noastre: reînarmarea continentului european, sprijinirea competitivităţii şi suveranităţii noastre tehnologice, veniturile agricultorilor noştri şi crearea propriilor noastre resurse”, a adăugat acesta.
Reprezentanții Parlamentului European consideră că bugetul propus de Comisia Europeană nu răspunde suficient provocărilor cheie, iar organizațiile de mediu au atras atenția că eliminarea liniilor bugetare dedicate naturii și climei compromite obiectivele UE privind tranziția verde.
