Potrivit unui proiect consultat de AFP și criticat de eurodeputați, Comisia Europeană (CE) prezintă joi o instanţă – Autoritatea de intervenţie în caz de urgenţă sanitară (Health Emergency Response Authority, HERA). Aceasta urmează să fie dotată cu şase miliarde de euro şi însărcinată să pregătească Uniunea Europeană (UE) de viitoare pandemii.

Potrivit sursei citate noua structură este necesară și are menirea de a consolida ”capacitatea UE de a preveni, depista şi contracara rapid” viitoare crize sanitare, asigurând dezvoltarea, aprovizionarea, depozitarea şi distribuirea tratamentelor medicale necesare.

Amintim faptul că încă din luna noiembrie a anului trecut, în cadrul proiectului ”Europa Sănătăţii”, Comisia şi-a afişa ambiţia de a înfinţa echivalentul puternicei Autorităţi de Cercetare şi Dezvoltare în domeniul Biomedical (BARDA) din Statele Unite, care se află în subordinea Departamentului american al Sănătăţii şi care dispune de mijloace colosale în vederea colaborării cu laboratoare.

Textul, caer ar urma să fie aprobat joi de către comisarii europeni, precizează că HERA nu va fi o agenţie independentă, după modelul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) sau a Centrului European de Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC).

Mai exact, noua autoritate va funcționa ”în cadrul Comisiei, ca resursă comună a statelor membre UE”, un format care îi va permite să fie complet operaţională ”încă de la începutul lui 2022”, să funcţioneze în mod flexibil şi să se sprijine pe puterile şiexpertiza Comisiei Europene, se subliniază în document.

Rolul HERA în UE

Documentul consultat de AFP mai arată că noua structură are rolul de a consolida cooperare între toate statele membre ale UE, în legătură cu industria farmaceutică, în vederea unei rezolvări a problemelor legate de penurii şi de dependenţă, scoase la lumină de pandemia covid-19.

În ceea ce privește conducerea HERA, noua structură urmează să fie condusă de către un consiliu de experţi din cadrul CE şi reprezentanţilor statelor membre UE, iar Parlamentul European (PE) urmează să se mulţumească doar cu rolul de observator.

În același timp, statele membre UE, care au drept competenţă exclusivă sănătatea, urmează să-şi dea unda verde, însă textul nu va fi nici dezbătut şi nici supus la vot în Parlamentul European, o palmă aplicată eurodeputaţilor, reuniţi săptămâna aceasta la Strasbourg, mai arată sursa citată.

Nathalie Colin-Oesterlé, din cadrul PPE (dreapta) spre exemplu susține că această autoritate nu trebuie să fie doar un comitet de reacție, adăugând că ambițile încep să scadă.

”Ambiţiile par să scadă. Această autoritate nu trebuie să fie o cochilie goală şi nici un simplu comitet de reacţie aflat la mâna Comisie şi statelor”, şi-a exprimat regretul raportoarea unui text privind penuriile de medicamente, Nathalie Colin-Oesterlé, din cadrul PPE (dreapta).

”Ambițiile scad”

La rândul său un liberal a adăugat propunerea nu mai are nicio ambiție legislativă.

”Ne trezim cu o propunere golită de orice ambiţii legislative, iar Parlamentul se pregăteşte să fie exclus de la discuţii”, în pofida faptului că ”înţelegem necesitatea unei avansări rapide şi pragmatice”, a reacţionat Véronique Trillet-Lenoir de la Renew (liberali).

Amintim faptul că în cursul zilei de miercuri, eurodeputaţii au adoptat miercuri, împotriva avizului CE, o propunere în vederea unei lărgiri a domeniilor intervenţiei Centrului European de Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC), cu 598 de voturi la 84 şi 13 abţineri.

Potrivit textului, care urmează să fie discutat cu CE şi statele membre UE, se propune o lărgire a mandatului ECDC dincolo de bolile contagioase, pentru ca acesta să acopere de asemenea principalele boli contagioase – boli cardiovasculare şi respiratorii, cancere, diabet şi boli mentale.

Comisarul european însărcinat cu Sănătatea Stella Kyriakides, prezent la Strasbourg, a anunţat luni, în hemiciclu, că se opune acestei lărgiri, în contextul în care acest lucru ar putea conduce la o dublare a activității.

”Acest lucru va conduce la o dublare a activităţii din statele membre UE (…), iar aceste sarconi noi vor greva resursele ECDC, contribuind astfel la slăbirea (misiunilor principale ale ECDC) şi nua consolidarea” Centrului, a subliniat ea.

În ceea ce privește măsurile propuse, acesta urmează să permită ECDC să culeagă mai multe date epidemiologice de la statele membre UE, în vederea furnizării unor analize mai bune şi unor modelizări cu scopul controlării focarelor de contagiune, a precizat raportoarea poloneză Joanna Kopcinska de la CRE (dreapta naţionalistă).

Propunerile în vederea unei revizuiri a mandatelor atât al ECDC, cât şi al EMA, ”schiţează conturul unei adevărate Uniuni Europene a Sănătăţii”, şi-a exprimat satisfacţia Véronique Trillet-Lenoir.