Uniunea Europeana a bagat in sperieti o parte a europenilor

Succesul nationalistului Jean Marie Le Pen in primul tur al alegerilor prezidentiale din Franta indica hotararea unei parti importante a electoratului de a pune in discutie propriile ingrijorari referitoare la fenomenul imigrarii. Aceasta problema trebuie privita in contextul Uniunii Europene, Franta incadrandu-se intr-o miscare generala, europeana. In Franta, Marea Britanie, Olanda, Austria, Belgia, Italia si Germania populatia reprezentata de imigrantii, proveniti in cea mai mare parte din fos

Succesul nationalistului Jean Marie Le Pen in primul tur al alegerilor prezidentiale din Franta indica hotararea unei parti importante a electoratului de a pune in discutie propriile ingrijorari referitoare la fenomenul imigrarii. Aceasta problema trebuie privita in contextul Uniunii Europene, Franta incadrandu-se intr-o miscare generala, europeana. In Franta, Marea Britanie, Olanda, Austria, Belgia, Italia si Germania populatia reprezentata de imigrantii, proveniti in cea mai mare parte din fostele colonii, ce nu impartasesc acelasi sistem de valori cu majoritatea locuitorilor, da dureri de cap guvernelor. Strainii sositi de pe alte continente in metropolele europene, initial cu titlul de muncitori temporari, au sfarsit in se stabili definitiv, fara a se integra si din punctul de vedere social. „Strainii primesc case si ajutor social si nu fac nimic. Fac mizerie in cartierele in care traiesc si de cele mai multe ori traiesc din furtisaguri. Am votat ca sa obtin o reactie din partea Guvernului de la Paris, care nu a facut nimic pana acum”, si-a justificat votul un alegator in fata reporterului de la ziarul New York Times. Tensiunile rasiale din Franta sunt cauzate si de rata inalta a somajului printre muncitorii necalificati. Nu trebuie subestimat sentimentul clasei muncitoare ca cele 4,3 milioane de imigranti le fura locurile de munca. De aceea, o buna parte din sustinatorii lui Le Pen provin din randul somerilor si al muncitorilor.
Faptul ca imigrantii au fost un motiv al ascensiunii lui Le Pen, este demonstrat de pozitia geografica a regiunilor unde a castigat cele mai multe voruri. In 1995, votantii extremei drepte se concentrau pe coasta de sud, in Alsacia la granita cu Germania si in nordul industrializat, regiuni caracterizate printr-un numar mai mare de imigranti. Rezultatele scrutinului din acest an indica, pe langa cresterea suportului popular in aceste regiuni, extinderea influentei in mai multe zone rurale din Franta. Cei mai multi votanti provin din randul muncitorilor prost platiti, fermierilor si micilor patroni. Dar Le Pen castiga tot mai multi adepti in toate categoriile de varsta, in special in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 16 si 34 de ani. Parte dintre acestia provin din fostii simpatizanti ai Partidului Comunist, partid ce face parte din coalitia de guvernamant. De altfel, marii perdanti sunt partidele de stanga traditionale: socialistii si comunistii.

Imigrantii au fost si raman marea problema

Eliminarea candidatului socialist, actualul prim-ministru Lionel Jospin, din primul tur, se inscrie in declinul stangii europene, dar nu inseamna ca batranul continent se grabeste sa imbratiseze doctrina conservatoare a pietei libere. Acum trei ani, guvernele de centru stanga erau la putere in 11 din cele 15 state membre UE. Dar ultimele rezultate electorale din Franta, Germania, Suedia si Olanda pot conduce la victoria partidelor de dreapta, continuand succesele conservatorilor din Spania, Italia, Austria, Danemarca si Portugalia. Singura exceptie este Marea Britanie, cu un prim ministru laburist, Tony Blair. Insa dreapta europeana este departe de liberalismul promovat de Thatcher, adoptand o linie mai moderata. Ascensiunea unor partide de genul celui condus de Le Pen, Frontul National, in state cheie pentru continuarea constructiei unei Europe unite, nu poate decat ingrijora Bruxelles-ul. Populismul este principala carte electorala: „Nu va temeti sa visati voi cei oropsiti, mineri, otelari, muncitori din industriile falimentate de euro-globalizarea de la Maastricht”, este un slogan atragator pentru o mare parte a populatiei Frantei. Analistii scenei politice franceze considera ca trecerea la o piata complet liberalizata in Europa nu are sustinere populara. Daca socialistii au pierdut mult din voturi, asta n-a impiedicat candidatii extremei stangi, auto-intitulata trotkista, sa acumuleze 14% din voturile exprimate.
Chiar daca actualul presedinte, Jaques Chirac, va castiga detasat in turul doi de scrutin, politica acestuia va fi cu siguranta influentata de orientarea actuala a electoratului. Deja candidatul gaulist a ocolit subiectele fierbinti, precum reducerea fondurilor generoase de pensii sau modificarea Codului muncii. De asemenea, putine s-au spus despre inlaturarea totala a barierelor in calea formarii pietei unice europene, tocmai pentru a nu ridica mingea la fileu contracandidatilor.
Din pacate, problemele ridicate de imigranti par la fel de greu de rezolvat ca si cele generate de recesiunea economica. O mare parte dintre imigranti provin din tari africane si asiatice si sunt musulmani, categorie care s-a dovedit a fi foarte greu de integrat. De exemplu, rata somajului printre imigrantii proveniti din afara UE este de 25%, comparativ cu 8,8% rata medie din Franta, inregistrata la nivel national. Iar aceeasi situatie se regaseste in multe din tarile europene. Luna viitoare este randul Olandei sa se confrunte cu ascensiunea partidului condus de Pim Fortuyn, care si-a axat discursul pe stoparea imigratiei. Acesta este cotat cu 15% din sufragii, castigand deja 30% din voturi la alegerile locale din Rotterdam. Acum doi ani in Austria, nationalistul JA