Unirea dintre Republica Moldova și România. Mihai Popșoi, la Strasbourg: Nu e pe agenda imediată

Subiectul reunificării dintre Republica Moldova și România revine în prim-planul dezbaterilor europene, după precizările oficiale făcute de ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, la Strasbourg. Deși autoritățile de la Chișinău prioritizează în prezent integrarea europeană, sondajele recente indică o creștere istorică a sprijinului popular pentru unire, alimentată de contextul de securitate regional.

Perspectiva unirii dintre România și Republica Moldova. Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău: Nu e un subiect pe agenda politică imediată

Subiectul unirii dintre Republica Moldova și România rămâne o prezență constantă în spațiul public de peste Prut, însă autoritățile de la Chișinău temperează așteptările privind o decizie administrativă iminentă.

În cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg, ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a clarificat poziția oficială a guvernului moldovean, subliniind distincția dintre dezbaterea identitară și prioritățile politice actuale.

Oficialul a explicat în plenul adunării că, deși mișcarea de reunificare este parte integrantă a discursului politic încă de la dobândirea independenței, aceasta nu constituie un punct pe agenda decizională imediată a guvernării actuale.

Potrivit șefului diplomației moldovene, acest mesaj a fost transmis constant și publicului de acasă.

În cadrul aceleiași intervenții, Mihai Popșoi a pus accent pe legăturile profunde care unesc cele două state, amintind de similitudinile istorice, lingvistice și culturale incontestabile, scrie NewsMaker.md. Ministrul a punctat faptul că aproximativ un milion de cetățeni moldoveni dețin și cetățenia română, ceea ce creează o punte umană solidă între București și Chișinău.

Mai mult, oficialul a subliniat că actualul context geopolitic, marcat de instabilitate și amenințări severe, obligă Republica Moldova să își asume și să își reamintească trecutul comun cu România.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi. (…)

Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a transmis Mihai Popșoi.

Întreaga discuție a revenit puternic în spațiul public odată cu interviul acordat de Maia Sandu în luna ianuarie

Discuția de la Strasbourg vine pe fondul unor declarații anterioare ale președintei Maia Sandu, care au relansat dezbaterea despre viitorul celor două state.

Șefa statului a precizat, într-un interviu publicat pe 11 ianuarie 2026, că, în eventualitatea organizării unui referendum, opțiunea sa personală ar fi un vot în favoarea unirii.

„Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”, a spus Maia Sandu.

Maia Sandu a argumentat că un astfel de scenariu ar reprezenta o barieră de protecție împotriva amenințărilor venite din partea Federației Ruse, care continuă războiul de agresiune în Ucraina și încearcă să destabilizeze procesele democratice din Moldova.

„Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască în democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste Rusiei”, a afirmat ea.

Cu toate acestea, Maia Sandu a recunoscut nu există încă o majoritate critică în rândul populației care să susțină acest demers. În acest sens, autoritățile rămân concentrate pe obiectivul aderării la Uniunea Europeană, proiect care se bucură de o susținere largă în societate.

Această viziune este împărtășită și de alți lideri de rang înalt, precum președintele Parlamentului, Igor Grosu, sau prim-ministrul Alexandru Munteanu, care au confirmat că ar sprijini voința poporului exprimată printr-un referendum.

Evoluția opțiunilor cetățenilor în sondajele de opinie

Datele recente indică o schimbare semnificativă în percepția publică. Conform unui sondaj publicat de compania iData în martie 2026, sprijinul pentru unire a cunoscut o creștere de aproape 10% în ultimele luni, ajungând la o cotă de 42,3%. Această evoluție este pusă de analiști pe seama deschiderii demonstrate de Maia Sandu în intervențiile sale recente.

Deși tabăra celor care se opun rămâne majoritară, la 47,7%, ecartul dintre cele două opțiuni s-a micșorat considerabil față de anul precedent. Dacă în septembrie 2025 doar aproximativ o treime dintre respondenți susțineau unirea, realitatea sociologică actuală arată o societate mult mai fragmentată și mai deschisă spre dialogul despre reunificare.

În acest peisaj complex, România rămâne, conform declarației Parlamentului de la București din 27 martie 2018, pregătită să răspundă pozitiv oricărui demers oficial de acest fel, sub rezerva existenței unei dorințe clare din partea cetățenilor Republicii Moldova.

Indicator	Detalii și Date Cheie	Sursă / Context
Poziție Oficială (MAE)	Subiectul nu este pe agenda imediată; prioritate are aderarea la UE.	Declarație Mihai Popșoi (APCE)
Susținere Pro-Unire (Martie 2025)	42,3% (creștere de aproape 10% față de sept. 2024).	Sondaj iData
Opoziție Unire (Martie 2025)	47,7% (în scădere de la 60,6%).	Sondaj iData
Poziția Președinției	Maia Sandu ar vota „DA” la un eventual referendum.	Interviu ianuarie 2025
Motivație Geopolitică	Protecția împotriva amenințărilor hibride și agresiunii ruse.	Administrația Prezidențială
Cadrul Juridic (România)	Declarație de disponibilitate pentru reunificare (din 2018).	Parlamentul României
Puntea Cetățeniei	Aproximativ 1.000.000 de moldoveni dețin cetățenie română.	Date statistice oficiale