Ungurii spun că noi nu vrem o relație mai bună cu ei: Bucureştiul se teme de maghiari

István Pataky scrie astăzi o opinie, în publicația Magyar Nemzet, despre relația dintre unguri și români. Editorialistul este de părere că ungurii sunt deschiși unei mai bune colaborări cu Ungaria, însă noi nu suntem dispuși să ne apropiem mai mult de ei.

În timp ce relaţiei interstatale de parteneriat ungaro-sârb i se alătură şi cea ungaro-slovacă, România nu este dispusă să renunţe la o atitudine care consideră Ungaria drept un fel de duşman.

“Istoria a oferit şansa, poate ultima, ca popoarele central-europene să deschidă o nouă eră, să se apere de pericolul care ameninţă din Vest şi Est şi să se afirme împreună. În cei 10 ani care au trecut am demonstrat vecinilor noştri că în cazul în care se adună puterea de viaţă a fragmentelor naţiunii maghiare, acest lucru nu este bun doar pentru noi, ci şi pentru ei“ – a declarat între altele premierul ungar Viktor Orbán în discursul de la Sátoraljaújhely.

La centenarul Tratatului de la Trianon în loc de a-şi linge rănile, a recurge la atacuri de furie, la crearea unei atmosfere tensionate, premierii ungar şi slovac au vorbit despre naţiunile puternice care se respectă reciproc, despre cooperarea din regiune. Conducerea de la Bucureşti nu a dat niciun semn că ar înţelege sau ar dori să înţeleagă mesajele.

Tactica lui Klaus Iohannis cu cartea maghiară nu a reuşit. Sondajele realizate după ieşirea antimaghiară de la sfârşitul lui aprilie nu semnalează o îmbunătăţire esenţială în aprecierea partidului de guvernământ iubit al preşedintelui. Pentru românii obosiţi de epidemie, sau mai degrabă de circul antiepidemic, persiflarea maghiarilor şi sudălmile la adresa social-democraţilor constituie o placă plicticoasă, uzată. Între timp echipa premierului Ludovic Orban rătăceşte şi în continuare în labirintul cu mască şi situaţie de urgenţă, în timp ce o mare parte a Europei se ocupă deja de o bucată bună de vreme de soluţiile împotriva crizei economice, de stoparea procesului de sărăcire a populaţiei. În loc de o guvernare eficientă, PNL ar continua de la putere politica de opoziţie. În comunicările sale, pentru eşecurile sale vina o poartă oricine altcineva, doar el însuşi nu.

Partidul lui Iohannis, dar şi preşedintele însuşi profită de pe urma puterii ca şi cum ar fi singurii deţinători ai dreptăţii, ai democraţiei. Dacă majoritatea parlamentarilor aleşi în urmă cu patru ani la alegerile democratice nu procedează după gustul Cabinetului aflat în minoritate, este vorba despre o atitudine de subminare. Şi ziariştii care pun sub semnul îndoielii profesionismul guvernului nu sunt doar slugile plătite de către oligarhiile social-democraţilor, ci sunt filo-ruşi şi anti-europeni. Ar da oricând Transilvania lui Viktor Orbán. În tabăra lui Iohannis este democrat doar cel care este cu ei. Restul sunt cel puţin suspecţi.

Această atmosferă politică de la Bucureşti neîncrezătoare şi faţă de Ungaria a încercat să o destindă la negocierile din România ministrul ungar de Externe Péter Szíjjártó. Să adăugăm repede că în istoria relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări au existat mult mai multe perioade tensionate similare cu cea de acum, decât o coexistenţă fără nori. Media preparată de serviciile secrete oferă zilnic minciunile sau jumătăţile de adevăr îndreptate împotriva lui Viktor Orbán şi aproape că forţează elita politică bucureşteană antrenată în atitudine antimaghiară să recurgă la luări de poziţie permanente, la declaraţii belicoase.