"Dacă vă referiţi la cine se află în spate, ce alimentează, vă pot răspunde la un moment dat. Se va putea prezenta singur, până la urmă", a spus şeful Guvernului, citat de Agerpres.

Potrivit informaţiilor oficiale, banca de investiţii canadiană Bayfront Capital Partners este unicul acţionar al investitorului de la Cupru Min, Roman Copper, dar autorităţile române nu au putut oferi până acum informaţii suplimentare substanţiale despre finanţator.
De asemenea, Ungureanu l-a acuzat, marţi, pe liderul USL Victor Ponta că foloseşte o lozincă din anii ’90, "Nu ne vindem ţara", opunându-se privatizării companiilor de stat ineficiente.

"Impresia mea este că tot ce s-a spus despre Cupru Min este că vine din partea unor oameni care nu cunosc istoria acestei întreprinderi şi nici felul în care a ajuns să devină subiect al privatizării. Ce a stârnit atenţia e o lozincă construită pe la începutul anilor ’90: Nu ne vindem ţara", a mai spus Ungureanu.

Premierul a susţinut că statul român a obţinut un preţ bun pentru Cupru Min deoarece nu s-au solicitat comisioane ilegale.

Statul român a obţinut peste 200 de milioane de euro în schimbul Cupru Min, la o licitaţie care a pornit cu un preţ de 57 de milioane de euro.
"În momentul în care s-a cumpărat am ştiut că este primul succes al acestor ani. Nu este doar meritul politicilor acestui guvern ci şi al politicilor legate de privatizare ale Guvernului Boc. Nu-i aşa că se poate privatiza în România, fără să iei comision? Această întreprindere scoasă la privatizare are datorii foarte mari, peste 15 milioane. Oricum trebuia scoasă la privatizare. E politică de dreapta. Nu pleacă nimeni cu zăcământul acasă. E vorba de o licenţă de exploatare. Licenţa durează până în 2019. Din 2019 o poate obţine sau nu. Nu pleacă nimeni cu milioane acasă. Noi nu vom apuca sfârşitul acestui zăcământ. 200 de milioane astăzi sau nu ştiu cât pentru câteva sute de ani."
Premierul a explicat de ce privatizarea Cupru Min era necesară şi de ce reprezintă un succes. "Roşia Poieni e un mare zăcământ de 800 milioane de tone minereu, cu o concentraţie mică de cupru, de 0,3%, ceea ce face ca zăcământul exploatat la suprafaţă să aibă nevoie de o tehnologie foarte bună pentru a obţine, prin exploatare, profit. Planul socialist fixa o limită superioară de 9.000 de tone minereu/an din această exploatare, tehnologia era sovietică, aceeaşi pe care o are şi acum Cupru Min. Minereul era trimis către uzina de prelucrare din Zlatna, care a fost trimisă la fier vechi. Fiind o exploatare de suprafaţă, ploile au scos tot cuprul şi prin deversare au infectat tot Arieşelul, au omorât un pârâu. Toate Guvernele şi-au dat seama că această mină nu doar consumă bani, ci nu poate deveni profitabilă decât prin investiţii tehnologice, prin tehnici noi să scoată acel cupru", a explicat prim-ministrul.