Radu Miruță avertizează că România pierde o oportunitate strategică, deși are grafit mai pur decât Norvegia

Radu Miruță, noul ministru al Economiei, atrage atenția asupra potențialului uriaș al grafitului românesc și reclamă lipsa de viziune la vârful companiilor de stat care administrează această resursă.

Mina de grafit de la Baia de Fier, singura sursă de grafit natural din România, a revenit în atenția autorităților după ce Radu Miruță a preluat portofoliul Economiei. Ministrul a subliniat, într-un interviu acordat miercuri, 9 iulie, la Antena 3 CNN, că relansarea exploatării este o prioritate strategică, în contextul în care grafenul, derivat al grafitului, joacă un rol esențial în domeniul inteligenței artificiale.

„Sunt oameni care nu înțeleg potențialul unei resurse pe care o gestionează. Vă dau exemplul grafitului, când s-a închis mina de grafit de la Baia de Fier, s-a închis pentru că nu era rentabil să procesezi grafitul pentru a produce o pastă cu care ungi matrițele din zona de siderurgie”, a explicat Miruță, arătând că, între timp, rolul grafitului s-a transformat radical, mai ales după descoperirea grafenului, material pentru care s-a decernat și Premiul Nobel.

Potrivit ministrului, România dispune de grafit cu o puritate mai mare decât cel exploatat în Norvegia, singura altă țară europeană cu această resursă, în timp ce China reușește să producă doar grafen artificial, inferior calitativ.

„Cu o densitate fantastic de mare, însă avem o inerție la fel de mare în a realiza că s-a schimbat complet modul în care poți folosi resursa respectivă… În România, doar într-un loc îl mai avem, în Europa, doar încă o țară (Norvegia – n.red.) îl mai are.

Al nostru este de o puritate mai mare decât al țării celeilalte. Chinezii au reușit să facă grafen artificial, nu e de aceeași performanță. Noi ne uităm la niște bălării care sunt pe locul fostei mine de grafit și pierdem bani”, a punctat ministrul Economiei.

Acuzații privind anunțuri false de finanțare și lipsa de fonduri

Miruță a demontat public și un anunț făcut de guvernul precedent în campania electorală, conform căruia exploatarea grafitului ar fi primit finanțare.

„A fost un anunț al Guvernului României în campania electorală, au spus că «s-a finanțat exploatarea grafitului», în martie 2025 a fost anunțul acesta. Am ajuns în minister, eu sunt și din Gorj, preocupat de finanțarea asta pentru grafit, să întreb unde suntem.

Colegii din minister zâmbeau, nu știau cum să-mi spună adevărul, până mi-au dat un document și mi-au povestit ce s-a întâmplat de fapt. Nu a fost finanțat acest lucru, a fost un anunț neadevărat”, a dezvăluit oficialul.

România a depus două proiecte la Comisia Europeană, dintre care doar unul a fost aprobat, însă fără finanțare efectivă.

„Aprobarea a presupus introducerea în categoria de proiecte strategice, dar nu a fost finanțat acest lucru, ceea ce e foarte grav, e o preocupare pentru mine”, a adăugat Miruță.

Suma necesară pentru repornirea minei de grafit, circa 198 de milioane de euro, pare greu de găsit în contextul actualei crize bugetare.

„În momentul de față, este o constrângere bugetară, pentru că nu suntem în situația în care să ne uităm ce să facem să întoarcem mai mulți bani, ci suntem în situația în care ne uităm cum strângem cei 35 de miliarde pentru a nu debloca țara până la finalul acestui an. Suntem obligați să strângem acești bani pentru a rămâne funcționali”, a declarat ministrul.

Cu toate acestea, Miruță consideră că resursa ar putea transforma economia României, dacă va fi gestionată inteligent:

„Nu trebuie să ne mai uităm cu viziune foarte îngustă, hai să ne uităm în depărtare și este extraordinar de plauzibil ca resursa asta să întoarcă masa pentru România. Voi încerca tot ce ține de mine, de la a vedea dacă nu cumva se acceptă la nivel de CE o finanțare cu dedicație, pentru că toată UE are nevoie, și industria din Germania are nevoie de resursa asta (…) dacă nu, vom încerca în ultimă instanță un parteneriat al statului Român cu cineva”.

Critici la adresa managementului companiilor de stat

În același interviu, ministrul a abordat și problema managementului defectuos din companiile de stat, cu referire directă la situația de la Salrom, administratorul Salinei Praid.

„Am cerut niște explicații și am luat niște măsuri pentru cei de la Salrom pentru care am propus revocarea din funcție. Am avut niște discuții cu ei ca să încerc varianta ușoară de a rezolva situația. Din discuțiile cu ei, ei erau convinși că sunt foarte performanți, dar noi nu mai avem azi salina”, a explicat Miruță.

Directorii Salrom au invocat performanța, însă „principala lor responsabilitate, protejarea zăcământului de sare, a fost complet neglijată, iar salina a fost lăsată să se inunde. Tragedia de acolo era previzibilă”, a precizat ministrul.

Pentru revocarea conducerii, Miruță a ales o procedură legală ce permite demiterea automată în caz de prejudiciu.

„Nu mai votez eu revocarea, ci ministerul ia act. Am invocat acest temei și am convocat AGA.” Totodată, ministrul a subliniat că nu va tolera decizii luate cu vulnerabilități juridice menite să genereze despăgubiri ulterioare din bugetul public: „În statul român, uneori se iau decizii intenționat cu vulnerabilități, tocmai pentru ca statul să plătească a doua oară. La Salrom nu se va întâmpla acest lucru”.