Ilie Bolojan denunță „blindarea” contractelor în companiile de stat
Prim-ministrul Ilie Bolojan a criticat dur, luni seară, abuzurile salariale din companiile de stat. El a acuzat că partidele politice și-au plasat oameni în Consiliile de Administrație, iar aceștia, în loc să aducă eficiență, au profitat de funcții pentru a-și mări veniturile.
Premierul a spus că s-au semnat contracte de management „blindate”, care le garantează membrilor CA sume impresionante, chiar și în absența oricărei performanțe măsurabile.
Totodată, Ilie Bolojan a admis că nu poate corecta aceste inechități „peste noapte”, fiind necesare modificări legislative, programate pentru sfârșitul lunii iulie.
„Din păcate, partidele noastre, într-o formă directă sau indirectă, au trimis în Consiliul de Administraţie oameni care, în loc să considere că această numire într-un Consiliu de Administraţie este o responsabilitate suplimentară şi o provocare de a face compania mai eficientă, de a avea servicii mai bune, de a avea costuri mai mici sau de a livra mai mult profit statului, au considerat că este o ocazie bună să-şi mai întregească nişte venituri. S-au blindat cu nişte contracte de management”, a spus prim-ministrul, potrivit Antena 3 CNN.
60.000 de lei pe lună, fără criterii reale de performanță
Lista remunerațiilor uriașe este lungă și variată. De exemplu:
-
Răzvan Popescu (Romgaz): 52.000 lei/lună
-
Daniel Istrate (STB): 63.180 lei/lună
-
Ion Simu-Alexandru (CFR SA): 66.600 lei/lună
-
Valentin Ștefan (Poșta Română): cca. 64.000 lei/lună
-
Marius Sîiulescu (Romsilva): 44.000 lei + bonusuri de pensionare de până la 100.000 de euro
De asemenea, membrii CA de la TAROM și-au dublat recent indemnizația lunară de la 12.500 lei la 24.148 lei. Decizia a fost aprobată în Adunarea Generală a Acționarilor prin voturile Ministerului Transporturilor, ROMATSA și CNAB.
„Dar aceste lucruri nu le poţi corecta de pe o zi pe alta pentru că ele au nişte efecte juridice şi trebuie lucrat la modificări de legislaţie şi asta nu se poate face de pe o zi pe alta. Chiar dacă am fi atacat cinci companii prin cinci ordonanţe modificând legi, efectul asupra celor 30 de miliarde de euro care înseamnă deficitul ţării noastre într-un an de zile ar fi fost nesemnificativ. Dar într-adevăr au un rol de nedreptate strigătoare la cer şi şi aceste lucruri trebuie corectate. Aceasta este una din ţintele din etapa a doua, care înseamnă sfârşitul lunii iulie”, a adăugat premierul Ilie Bolojan.
Miniștrii cer reforme și criterii reale de performanță
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a anunțat că va folosi toate pârghiile legale pentru a reduce aceste indemnizații. El a cerut planuri de restructurare și eficientizare în toate companiile din subordine.
La rândul său, ministrul Economiei, Radu Miruță, a acuzat că directorii din companiile de stat au introdus în contracte indicatori irelevanți, precum „prezența la serviciu”, pentru a-și asigura bonusuri fără legătură cu performanța economică. El a promis o revizuire completă a acestor contracte și evaluarea tuturor directorilor.
În timp ce românii strâng cureaua, statul plătește sinecuri de lux
Aceste detalii vin în contextul în care Guvernul Bolojan impune măsuri de austeritate, justificându-le prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Totuși, în paralel, zeci de directori din companiile publice încasează lunar salarii echivalente cu zeci de salarii minime.
Premierul a recunoscut că aceste venituri „strigătoare la cer” alimentează percepția publică de nedreptate și abuz. Cu toate acestea, el susține că nu poate interveni imediat din cauza protecției legale oferite de contractele semnate.
„Nu voi tolera sinecurile şi salariile lipsite de bun simţ în vreme ce o ţară întreagă va trece printr-o perioadă grea”, a susținut ministrul.
Reformă legislativă anunțată pentru sfârșitul lunii iulie
Ilie Bolojan a promis că va include acest subiect în etapa a doua a reformelor guvernamentale. Modificările legislative urmează să fie prezentate până la sfârșitul lunii iulie. Totuși, premierul a avertizat că impactul bugetar imediat va fi mic, deși semnalul public și politic este important.
Guvernul își propune să introducă criterii stricte de performanță, transparență în remunerare și limitarea abuzurilor din contractele de management.
