Marcel Boloș atrage atenția asupra lipsei de asumare a marilor reforme în clasa politică

România traversează, în 2024, una dintre cele mai complicate perioade fiscale din ultimul deceniu. În contextul unui deficit bugetar aflat sub lupa Bruxelles-ului, a agențiilor de rating și a mediului de afaceri, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, iese la rampă cu una dintre cele mai tranșante postări de pe rețelele sociale. Mesajul lui Boloș e departe de limbajul diplomatic obișnuit, fiind un rechizitoriu adresat nu doar colegilor de guvernare, ci întregii clase politice.

Postarea structurată cu ironie amară și accente de literatură absurdă îi acuză pe decidenții momentului de lipsă de asumare și de uitare colectivă, în timp ce deficitul bugetar devine „singurul personaj fără avocat, dar cu toți ochii pe el”.

Deficitul, condamnat fără apărare

Marcel Boloș folosește o metaforă sugestivă pentru a ilustra situația deficitului bugetar, spunând că acesta „a fost deja condamnat”, însă nimeni nu mai știe exact cine este responsabil pentru această situație. El compară atmosfera politică actuală cu una desprinsă din Kafka, în care se dau verdicte și se caută vinovați, dar, în realitate, nimeni nu își asumă răspunderea pentru problemele apărute.

„Parcă am intrat cu toții într-un capitol din Kafka: se pronunță verdicte, se agită vinovății, dar nimeni nu-și asumă nimic. Jaloanele din PNRR? Nu le mai recunoaște nimeni. Reforma pensiilor? Bună, necesară, a făcut milioane de pensionari fericiți, dar parcă s-a votat singură. Cofinanțările pentru investiții mari din fonduri europene? S-o fi presupus că le plătește altcineva, din alt buget, într-o altă țară.”

Sala de judecată a deficitului e plină de martori amnezici, iar reforma devine un cuvânt fără substanță.

El acuză faptul că, în fața criticilor publice și a presiunilor externe, nimeni nu își mai recunoaște deciziile: jaloanele PNRR nu mai aparțin nimănui, reforma pensiilor „s-a votat singură”, iar cofinanțările pentru proiecte europene „parcă le plătește altcineva”.

Deficitul problema tuturor, responsabilitatea nimănui

Ministrul atrage atenția asupra unui aspect adesea trecut cu vederea în discursul public, subliniind că deficitul bugetar reprezintă o problemă gravă, cu impact direct asupra stabilității macroeconomice a țării. El avertizează că această situație influențează atât costurile de finanțare și nivelul datoriei publice, cât și riscul ca România să ajungă, în lipsa unor soluții, în situația de incapacitate de plată.

În ciuda riscurilor, Boloș subliniază că această situație nu a apărut peste noapte și nu e fără precedent. România a atins pragul de 20.000 de euro PIB pe cap de locuitor, o dovadă a progresului – cu toate imperfecțiunile sale, dar și a prețului pe care îl plătește pentru modernizare accelerată.

Anatomia deficitului: Cinci răni bugetare și cum au fost ignorate avertismentele

a) Reforma pensiilor – Jalonul 214 din PNRR

Boloș explică, cu cifre clare, că reforma pensiilor, asumată în fața Comisiei Europene și transpusă prin Legea 360/2023, a avut un impact direct și masiv asupra bugetului: 10 miliarde lei în 2024 și estimat 33 miliarde lei în 2025. „Am avertizat încă din faza de avizare că presiunea nu poate fi susținută fără o reformă fiscală concomitentă”, scrie ministrul. Bruxelles-ul a apreciat reforma ca sustenabilă pe termen lung, dar costul imediat a fost ignorat.

b) Reforma salarizării unitare – Jalonul 420 din PNRR

Pe fondul valului de greve din educație, sănătate și administrație, guvernul a emis cinci ordonanțe de urgență care au adus majorări salariale: „Toate au fost prezentate ca avansuri din reforma promisă în PNRR. Costul suplimentar doar pentru 2024: 19,1 miliarde lei.” Avertismentele Ministerului Finanțelor privind sustenabilitatea au fost, din nou, ignorate.

c) Legea burselor școlare – estimări greșite, impact subestimat

O decizie cu scop social, dar prost fundamentată: lipsa criteriilor clare a generat un impact bugetar de aproape 5 miliarde lei, mult peste estimările inițiale.

d) Sistemul de sănătate – colaps evitat cu 11,4 miliarde lei

O creștere cu 18% a cheltuielilor medicale și nevoia acută de fonduri pentru medicamente, servicii și personal au necesitat o suplimentare de peste 11 miliarde lei pentru a evita „blocarea întregului sistem medical”.

e) Investițiile publice – record istoric, dar cu preț mare pentru buget

România a atins un record de 120 miliarde lei investiții publice în 2024, cu o creștere de 18,5 miliarde lei față de bugetul inițial. Sursa principală: fondurile europene, care necesită cofinanțare din bugetul național – „o obligație, nu o opțiune, pentru a nu pierde bani europeni și a nu sacrifica încă o generație”.

Cronica unui deficit anunțat. De ce avertismentele au fost ignorate

Boloș afirmă că toate instituțiile-cheie au fost informate – de la premier, la președintele Senatului și până la președintele României. „Am făcut-o nu pentru a constata, ci pentru a grăbi soluțiile.”

Demisia de onoare? Ar fi părut un gest nobil în ochii unora, dar un semnal de alarmă pentru toți cei care ne privesc din afară. Agențiile de rating și partenerii instituționali n-ar fi văzut în ea onoare, ci un strigăt că România e în derivă totală.”

Ministrul insistă că execuția bugetară a fost transparentă, datele privind deficitul au fost comunicate public lunar, chiar și atunci când „deranjau”, iar Ministerul Finanțelor nu decide asupra taxelor, tăierilor sau reformelor fiscale: „Aici începe girul politic al Guvernului.”

Cine poartă, de fapt, vina? Responsabilitatea colectivă a deciziilor politice

Boloș răstoarnă narațiunea: „Deficitul nu e rodul deciziilor Ministerului de Finanțe. Reformele mari din PNRR vin cu un cost uriaș. Doar pensiile și salarizarea unică au impact de peste 50 miliarde lei, iar cofinanțările pentru investiții depășesc 25 miliarde lei anual.”

El subliniază că deciziile au fost „votate și aplaudate la vremea lor”, iar astăzi mulți dintre cei care le critică au fost susținători vocali ai acestor măsuri.

Postarea lui Marcel Boloș e un apel la luciditate și asumare, într-un moment în care discursul politic pare mai preocupat de găsirea vinovaților decât de soluții reale. România a depășit, formal, un prag important de dezvoltare, dar nota de plată a modernizării e tot mai greu de achitat.

„Ca ministru, am spus-o deschis mediului de afaceri: fără venituri sustenabile, nici reformele, nici investițiile nu pot fi duse la capăt. Execuția bugetară a fost transparentă. Evoluția deficitului, la fel, personal o comunicam public în fiecare lună, chiar dacă deranjam”, avertizează ministrul, subliniind că adevărata responsabilitate e una colectivă, care nu poate fi pasată de la un mandat la altul.

Postarea integrală a lui Marcel Boloș

Într-un mesaj cu accente critice la adresa clasei politice, Marcel Boloș analizează, printr-o perspectivă inspirată de universul lui Kafka, principalele cauze ale deficitului bugetar al României din ultimii ani. Ministrul subliniază lipsa de asumare a responsabilității și detaliază legătura dintre marile reforme asumate prin PNRR și creșterea deficitului, atrăgând atenția asupra efectelor acestor decizii asupra stabilității economice a țării.

„𝐊𝐚𝐟𝐤𝐚, 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐛𝐢𝐫𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆: 𝐂𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐜𝐢 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝟐𝟎𝟐𝟑-𝟐𝟎𝟐𝟓 𝐬̦𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐮 𝐏𝐍𝐑𝐑

Deficitul bugetar a fost deja condamnat. Doar că nimeni nu mai e sigur cine l-a chemat în instanță.
Parcă am intrat cu toții într-un capitol din Kafka: se pronunță verdicte, se agită vinovății, dar nimeni nu-și asumă nimic. Jaloanele din PNRR? Nu le mai recunoaște nimeni. Reforma pensiilor? Bună, necesară, a făcut milioane de pensionari fericiți, dar parcă s-a votat singură. Cofinanțările pentru investiții mari din fonduri europene? S-o fi presupus că le plătește altcineva, din alt buget, într-o altă țară.

Și uite-așa, deficitul a rămas singurul personaj fără avocat, dar cu toți ochii pe el. Iar sala de judecată e plină doar de martori amnezici.
Să fim foarte clari: deficitul bugetar este o problemă serioasă, de interes național. Afectează stabilitatea macroeconomică a României, costul finanțării, nivelul datoriei publice și, dacă este lăsat nerezolvat pe termen lung, poate duce la situații critice, inclusiv la incapacitate de plată.

Dar până acolo este cale lungă. Nu o spun eu, o spun manualele de finanțe publice și experiența unor state mai dezvoltate decât România, care au trecut prin episoade de deficit semnificativ și le-au gestionat cu eforturi proprii. Fără aceste ajustări, nu și-ar fi modernizat infrastructura, nu și-ar fi îmbunătățit serviciile publice și nu ar fi crescut nivelul de trai.

Astăzi, România a depășit pragul de 20.000 de euro PIB pe cap de locuitor, un prag care nu poate fi ignorat. E un semn clar că dezvoltarea, cu toate imperfecțiunile ei, se vede: în infrastructura construită, în serviciile publice care se modernizează și, chiar dacă încă nu la nivelul dorit, în calitatea vieții de zi cu zi.

Dar să trecem la subiect. Care sunt, de fapt, cauzele reale ale deficitului bugetar din 2023, 2024 și, inevitabil, 2025, dincolo de faptul că am trecut printr-o perioadă electorală mult prea lungă?

Prima cauză: reforma pensiilor, Jalonul 214 din PNRR, un angajament ferm al României față de Comisia Europeană, transpus prin Legea 360/2023. Reforma era necesară și binevenită, dar aplicarea ei a avut un impact bugetar major: 10 miliarde lei în 2024 și, estimat, 33 miliarde lei în 2025. Am avertizat, încă din faza de avizare, că această presiune nu poate fi susținută decât cu o reformă fiscală în paralel.

Legea a fost adoptată cu toate avizele și semnalele de alarmă transmise inclusiv Comisiei Europene. Reforma în sine e solidă și a fost apreciată la Bruxelles pentru sustenabilitatea pe termen lung, dar costul pe termen scurt a fost ignorant: toate avertismentele Ministerului Finanțelor s-au adeverit.

A doua cauză: reforma salarizării unitare, Jalonul 420 din PNRR. În fața valului de greve din 2023–2024, Guvernul a răspuns prin cinci ordonanțe de urgență care au adus majorări salariale în educație, sănătate, ordine publică, culte și administrație. Toate au fost prezentate ca avansuri din reforma promisă în PNRR. Costul suplimentar în 2024: 19,1 miliarde lei. Ministerul Finanțelor a emis avize cu avertismente clare privind sustenabilitatea acestor decizii.

A treia cauză: legea burselor școlare, fără criterii clare și cu un impact subestimat. Estimările inițiale s-au dovedit greșite, iar deficitul s-a adâncit cu 4,7 miliarde lei.

A patra cauză: sistemul de sănătate, creștere cu aproximativ 18%, peste 11,4 miliarde lei. În 2024, creșterea costurilor cu medicamentele, serviciile și personalul a dus la un necesar urgent de 11,4 miliarde lei. Altfel, riscam BLOCAREA întregului sistem medical.

A cincea cauză: investițiile, creștere cu 20%, peste 18,5 miliarde lei. România a atins în 2024 un record istoric de 120 miliarde lei în investiții publice, cu o creștere de 18,5 miliarde lei față de bugetul inițial. Sursa? Politica de Coeziune, PNRR, Anghel Saligny. Cofinanțarea acestor investiții revine bugetului național – și e mare.

Refuzul de a asigura aceste fonduri ar fi însemnat pierderi uriașe de bani europeni și amânarea modernizării României, adică să avem încă o generație de sacrificiu.
Am avertizat din timp toate instituțiile-cheie, premierul, președintele Senatului, președintele României că deficitul crește în ritm alert. Nu pentru a constata, ci pentru a grăbi soluțiile.
Reforma fiscală nu putea fi evitată: e parte din angajamentele asumate prin PNRR și Planul Fiscal, asumate pentru România de persoane care astăzi țin lecții pe Facebook.

Demisia de onoare? Ar fi părut un gest nobil în ochii unora, dar un semnal de alarmă pentru toți cei care ne privesc din afară. Agențiile de rating și partenerii instituționali n-ar fi văzut în ea onoare, ci un strigăt că România e în derivă totală.

Ca ministru, am spus-o deschis mediului de afaceri: fără venituri sustenabile, nici reformele, nici investițiile nu pot fi duse la capăt. Execuția bugetară a fost transparentă. Evoluția deficitului, la fel, personal o comunicam public în fiecare lună, chiar dacă deranjam.

Deficitul nu e rodul deciziilor Ministerului de Finanțe. Finanțele nu impun taxe, tăieri sau reforme fiscale. Aici începe girul politic al Guvernului.
Iar adevărul, oricât de incomod, e acesta: reformele mari din PNRR vin cu un cost uriaș. Doar pensiile și salarizarea unică au un impact de peste 50 miliarde lei, iar cofinanțările necesare pentru investițiile din fonduri europene depășesc, anual, 25 de miliarde.

Așadar, dragilor, deficitul nu s-a născut din neglijență, ci din decizii votate și aplaudate la vremea lor. Iar unii dintre cei mai vocali critici de azi sunt cei care le-au promovat”, a scris Marcel Boloș pe Facebook.