Ministerul Economiei a confirmat recent că România a obținut licența pentru exploatarea zăcământului, un pas decisiv spre valorificarea resursei. Oficialii spun că interesul pentru grafitul românesc este uriaș, iar prețurile ajung deja la 200.000 de euro pe tonă. Urmează etapa de finanțare și atragere a tehnologiilor necesare, iar autoritățile se declară hotărâte să fructifice această oportunitate într-un timp mai scurt decât își imaginează mulți.
România, în centrul atenției mondiale
România deține unul dintre cele mai valoroase zăcăminte de grafit din Europa, aflat la Baia de Fier, în județul Gorj. Potrivit Ministerului Economiei, această resursă unică ar putea transforma țara într-un jucător cheie pe piața globală a materialelor strategice, într-un context în care competiția pentru controlul inteligenței artificiale devine din ce în ce mai intensă. Oficialii subliniază că nu marile companii sau bugetele uriașe vor dicta limitele dezvoltării AI, ci accesul la resursele minerale rare, precum grafitul.
„Ai un zăcământ, un mineral pe care toată lumea asta îl caută înnebunită. Și nu-l caută afaceri mici, ci-l caută… e un subiect care, după părerea mea, va fi de cea mai mare importanță după Al Doilea Război Mondial încoace. Cea mai mare luptă va fi pe controlul inteligenței artificiale. Și limita inteligenței artificiale nu sunt companiile mari, nu sunt mulți bani să iei cei mai buni ingineri și cercetători din lume, ci este resursa minerală… că se face din ceva.
Acel ceva este foarte rar. Acel ceva este în România într-un singur loc, grafitul de la Baia de Fier. În Europa, e încă în puține locuri și mai slabe calitativ”, a declarat Ministrul Economiei, Radu Miruță, în cadrul unei emisiuni televizate, conform Antena 3 .
Licență prelungită pentru exploatare
Autoritățile au anunțat că licența de exploatare pentru grafitul de la Baia de Fier a fost prelungită, ceea ce reprezintă un pas esențial în demararea proiectului. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat că România are un avantaj major prin faptul că această resursă nu necesită investiții în infrastructuri complexe, precum autostrăzi sau spitale, ci doar o strategie clară de finanțare și exploatare.
„Avantajul mare este puritatea acestui grafit pe care noi îl avem acolo. Și da, sunt extrem de preocupat și s-a făcut primul pas. În zona asta, activitatea asta minieră greu este să obții licență. Când niște firme vor să exploateze un mineral se gândesc la planul de business cât de anevoios pornește pentru că n-au licență, autorizări și așa mai departe. Avem licența.
Avem în zona Olteniei know-how-ul, priceperea oamenilor care au făcut minerit în zona de lignit. Trec dealul, ai oamenii care se pricep să facă asta. Urmează finanțarea, pentru că nu este finanțat. Și bat tot felul de drumuri de o lună de zile să găsesc cea mai avantajoasă metodă pentru ca România să scoată acest produs pe masă”, a explicat oficialul.
Puritatea grafitului românesc, atuul principal
Specialiștii consideră că grafitul descoperit la Baia de Fier are un grad de puritate excepțional, ceea ce îl face extrem de valoros pe piața mondială. În timp ce alte zăcăminte din Europa sunt mai reduse cantitativ și mai slabe calitativ, cel din România se află printre cele mai bune. Din acest motiv, resursa este intens căutată, iar interesul marilor companii internaționale crește constant.
Grafitul este materia primă din care se obține grafenul, un material revoluționar. Grafenul are o conductivitate electrică mult superioară siliciului și poate fi folosit pentru a produce tranzistori mai mici și mai rapizi, accelerând dezvoltarea rețelelor neuronale și a modelelor AI. De asemenea, este esențial pentru baterii ultraperformante, panouri solare, senzori medicali și tehnologii avansate din robotică și mașini autonome. Astfel, grafitul devine o resursă strategică în competiția globală pentru inteligența artificială.
Provocarea: finanțarea și tehnologia
Deși România are resursa și oamenii specializați în minerit, lipsește încă tehnologia necesară pentru a transforma grafitul în grafen. Statul deține însă licența și cunoștințele locale pentru exploatare, iar următorul pas este atragerea unei finanțări avantajoase și a tehnologiilor externe. Ministrul Economiei a precizat că discuțiile pentru obținerea investițiilor sunt deja în desfășurare și că România trebuie să profite cât mai rapid de această oportunitate istorică.
Mina de la Baia de Fier, aflată în prezent în ruină și închisă de mai mulți ani, ar putea redeveni un centru de interes major. În trecut, aici se extrăgeau anual aproximativ 40.000 de tone de minereu. Acum, autoritățile văd reluarea exploatării ca pe o șansă de relansare economică regională, cu beneficii importante pentru industria națională și pentru poziția României în competiția globală pentru resurse strategice.
Valoarea estimată a zăcământului
Chiar dacă nu a fost anunțată o cifră exactă, oficialii afirmă că valoarea zăcământului crește de la o zi la alta, pe măsură ce cererea pentru grafit se intensifică la nivel mondial. În prezent, o tonă de grafit se vinde cu până la 200.000 de euro, ceea ce face ca resursa din România să fie una dintre cele mai valoroase din Europa.
„Valoarea lui este prin prelucrare, despre costurile de prelucrare, despre faptul că noi nu avem deocamdată tehnologia de a exfolia grafitul și a obține grafenul, nu pot să fac un astfel de calcul. Însă e o chestie ușor imaginabilă. Dacă în lume e puțin, dacă printre puținul ăla al nostru e cel mai pur și dacă cu toate astea grafitul în sine e valoros, al nostru e printre cel mai valoros”, a spus oficialul.
O oportunitate unică pentru România
Ministerul Economiei susține că exploatarea grafitului de la Baia de Fier va începe mai repede decât se așteaptă mulți și că această resursă nu a avut și nu va mai avea vreodată o valoare atât de mare. Grafitul românesc ar putea deveni un element esențial pentru viitorul inteligenței artificiale și ar putea transforma România într-un pol strategic al industriei tehnologice globale.
„Dacă l-avem pus pe masă, știm cât e, știm cum e, știm ce eticheta are, știm cât costă. Tehnologia există în multe locuri, zăcământul nu. Noi avem zăcământul și prin intermediul utilizării acestui zăcământ atragem și tehnologie. Pentru a extrage grafitul de acolo avem tehnologie. Pentru a exfolia grafitul și a obține grafenul, nu avem tehnologie.
Însă nu vine moara la sac, vine sacul la moară și provocarea mea este, cât de repede posibil, să identific cea mai avantajoasă metodă pentru România ca să dăm valoare acestui mineral, care nu va avea vreodată în istorie valoarea pe care o are acum și nu există un alt produs în istorie, eu nu știu, poate petrolul, care într-o perioadă de 10-12 ani a trecut de la o valoare mică la o valoare exponențial mai mare”, a mai spus Radu Miruță.
