Salrom îl contrazice pe ministrul Economiei. Ce se întâmplă, de fapt, cu mina de grafit de la Baia de Fier

Salrom îl contrazice pe ministrul Economiei. Ce se întâmplă, de fapt, cu mina de grafit de la Baia de Fier

SURSA FOTO: Facebook, SALROM - Salrom

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 10 iulie 2025, 17:49

Directorul general al Societății Naționale a Sării – SALROM, Constantin Dan Dobrea, reacționează la afirmațiile ministrului Economiei, Radu Miruță, privind proiectele europene pentru exploatarea șisturilor grafitoase din Baia de Fier. Acesta subliniază că SALROM are deja un proiect aprobat de Comisia Europeană, declarat de interes strategic. Declarațiile publice inexacte riscă să afecteze credibilitatea companiei în fața investitorilor, transmite compania.

În contextul declarațiilor recente făcute de ministrul Economiei referitoare la activitatea SALROM, conducerea companiei transmite clarificări importante. Două proiecte europene au fost depuse de SALROM pentru valorificarea zăcămintelor de șisturi grafitoase din zona Baia de Fier, jud. Gorj.

Unul dintre ele, evaluat la peste 198 de milioane de euro, a fost deja aprobat și inclus în lista proiectelor strategice ale Comisiei Europene. Cel de-al doilea, axat pe procesarea avansată a grafitului, va fi redepus într-o viitoare rundă de finanțare.

Conducerea SALROM transmite clarificări importante

În legătură cu afirmațiile ministrului Economiei (vezi aici) referitoare la proiectele europene depuse de către SALROM pentru exploatarea zăcămintelor de șisturi  grafitoase din arealul Baia de Fier, jud. Gorj trebuie făcute câteva precizări:

SALROM a depus doua proiecte. Primul proiect implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii.

Proiectul include dezvoltarea de infrastructură necesară pentru extracție, precum și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei. Suma solicitată 198.306.135 Euro.

Proiectul a fost aprobat și inclus în lista celor 47 de proiecte declarate de nivel strategic de către Comisia Europeană, se menționează în comunicat.

Al doilea proiect are în vedere înființarea unor facilități avansate de procesare a grafitului

Cel de-al doilea proiect are în vedere înființarea unor facilități avansate de procesare pentru a transforma grafitul extras în material de calitate pentru baterii, inclusiv grafen. Suma solicitată 250.000.000 Euro. Proiectul va fi redepus la o viitoare linie de finanțare ce va fi deschisă de către Comisia Europeană.

Linia de finanțare deschisă de Uniunea Europeană a fost total atipică. În acest sens, proiectele trebuiau declarate a fi de interes strategic și ulterior se identifica mecanismul financiar.

Acest mecanism de finanțare presupune implicarea unor instituții financiare de tipul bănci de dezvoltare sau fonduri de investiții interesate în dezvoltarea unor astfel de investii ale viitorului.

Faptul ca SALROM se află pe această listă selectă, chiar dacă la momentul de față doar cu primul proiect, a celor 47 de proiecte declarate ca fiind de interes strategic la nivel european, este un lucru extraordinar.

Întâlnire cu potențialii finanțatori

Ultima întâlnire online cu potențialii finanțatori a avut loc în data de 30 iunie 2025 și actualmente SALROM este în așteptarea unor răspunsuri cu privire la cei interesați de finanțarea acestui proiect.

Până în momentul de față și-au arătat interesul membrii The European Battery Alliance (EBA) Strategic Battery Materials (SBM) Fund (un fond de investiții de 500 mil. Euro lansat de InnoEnergy and Demeter) care asigură sprijin proiectelor legate de materii prime pentru baterii, proiecte a căror dezvoltare presupune implementarea unor standarde deosebite pentru protecția mediului și sunt aliniate politicii Uniunii Europene referitoare la Battery Regulation and the Critical Raw Materials Act (CRMA). Toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile dacă proiectul SALROM nu ar fi fost validat ca proiect strategic la nivel european.

De asemenea, inclusiv un consorțiu format din Banca de Investiții și Dezvoltare și Exim Banca Românească și-a arătat interesul față de finanțarea proiectului de exploatarea a șisturilor grafitoase din arealul Baia de Fier.

În concluzie, față de considerentele arătate anterior, rezultă că informațiile transmise publicului nu sunt în concordanță cu realitatea și aduc atingere imaginii Societății Naționale a Sării SA, exact în momentul în care eventuali investitori sunt în postura de a decide dacă se vor implica în finanțarea proiectului SALROM.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.