SALROM contestă ideea de „monopol” și cere clarificări din partea ministrului
Reprezentanții SALROM au precizat într-un comunicat că afirmația ministrului privind existența unui monopol este lipsită de fundament, întrucât pe piața românească a sării activează cel puțin zece producători interni. Doi dintre aceștia dețin licență de exploatare pentru zăcăminte de sare naturală, iar ceilalți contribuie prin extracție și valorificare.
De asemenea, au menționat că România are cel puțin 15 importatori activi de sare de mare, provenită din țări precum Egipt, Turcia sau Grecia. În acest context, compania a sugerat că ar fi oportun ca ministrul să explice ce înțelege prin termenul „monopol” și în ce măsură folosește o altă definiție decât cea din dicționarul explicativ.
SALROM a acuzat că răspândirea unor astfel de informații în spațiul public nu doar că este eronată, dar riscă să afecteze credibilitatea unei companii cu rol strategic pentru economia națională.
SALROM arată că înregistrează profituri istorice, nu pierderi
În replică la acuzația că societatea ar înregistra pierderi, conducerea SALROM a prezentat datele oficiale privind rezultatele financiare din ultimii ani. Compania a subliniat că, în perioada 2022–2024, a realizat profituri constante și semnificative:
-
În 2022: cifra de afaceri a fost de 498 milioane lei, cu un profit de peste 144 milioane lei;
-
În 2023: cifra de afaceri de 482 milioane lei și profit de peste 157 milioane lei;
-
În 2024: cifra de afaceri de 453 milioane lei și profit de 132 milioane lei;
-
În primele 5 luni din 2025: cifra de afaceri a fost de 165 milioane lei și profit de 44 milioane lei.
Reprezentanții companiei au adăugat că peste 90% din aceste profituri au fost direcționate către bugetul statului, contribuind direct la finanțarea acestuia. De aceea, au considerat că prezentarea SALROM ca o companie în pierdere este o deturnare gravă a realității economice.
Reuniunea EUSALT nu a fost o „masă”, ci o acțiune strategică în interesul României
O altă acuzație comentată de SALROM vizează organizarea cinei de la Casa Timiș, eveniment denumit ironic de ministru „o masă”. Societatea a precizat că nu a fost vorba despre un simplu dineu, ci despre cina oficială de închidere a Reuniunii Anuale a Producătorilor Europeni de Sare – EUSALT, organizată pentru prima dată în România.
Evenimentul a reunit peste 125 de delegați străini și s-a finalizat cu atribuirea unui rol de reprezentare a intereselor României la nivel european. Suma cheltuită pentru acest eveniment, în valoare de aproximativ 50.000 lei, a reprezentat doar 0,038% din profitul companiei.
SALROM a calificat drept inacceptabilă tentativa de transformare a unei acțiuni diplomatice și profesionale într-un scandal public, atrăgând atenția că astfel de gesturi afectează imaginea statului român în fața partenerilor europeni.
Ce spune SALROM despre pagubele de la Salina Praid
În legătură cu acuzația privind pagubele de la Salina Praid, SALROM a ironizat declarația ministrului, sugerând că, pentru a-și susține imaginea de justițiar, ar putea lua în calcul acționarea în instanță a împăratului Iosif al II-lea.
Compania a explicat că exploatarea sistematică a sării în zona Praid datează din secolul al XVIII-lea, în minele vechi Iosif și Paralela, iar experții internaționali au identificat tocmai acea exploatare istorică drept una dintre cauzele actualelor probleme geotehnice. În acest sens, au susținut că vina nu poate fi atribuită conducerii actuale sau SALROM, o companie performantă și profitabilă aflată în portofoliul Ministerului Economiei.
SALROM a afirmat că interesul Statului Român ar trebui să primeze în fața campaniilor de imagine ale miniștrilor. Reprezentanții societății au cerut mai multă responsabilitate în declarații și o atenție sporită asupra problemelor reale ale industriei miniere, cum ar fi modul de acordare a licențelor de exploatare a sării.
„Considerăm că interesul Statului Român trebuie să fie întotdeauna mai presus decât campaniile de imagine ale unui ministru. Dincolo de exerciții retorice și afirmații publice îndoielnice este nevoie de o mai mare responsabilitate și aplecare asupra unor aspecte esențiale pentru sectorul minier și pentru economia națională, respectiv modul în care au fost acordate licențele de exploatare a sării până în prezent”, transmit reprezentanții companiei într-un comunicat.
