Blocaj total în Europa. Decizia ungurilor care pune dublu Stop: Avem nevoie de ceva real

Blocaj total în Europa. Decizia ungurilor care pune dublu Stop: Avem nevoie de ceva real

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Leonard Bădilă la 17 mai 2024, 22:00

Ungaria a pus din nou piciorul în prag. Autoritățile de la Budapesta au respins recent rezoluția Consiliului Europei care sprijină formula de pace a Ucrainei. Ministrul maghiar de Externe subliniază că aceasta nu poate fi realizată fără implicarea Rusiei. Mai mult, vecinii noștri au mai blocat și o altă decizie comună la nivel european, tot astăzi. Iată toate detaliile.

Ungaria a respins rezoluția Consiliului Europei de a recunoaște și de a sprijini oficial formula de pace în 10 puncte a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a oferit mai multe informații.

Ministrul din Ungaria critică atitudinea Consiliului Europei

El a scris pe pagina de socializare că au fost propuse și „alte planuri”. Totuși, acestea nu au fost luate în considerare de Consiliul Europei.

De asemenea, ministrul maghiar a subliniat faptul că excluderea Rusiei din formulă înseamnă că negocierile de pace nu pot funcționa, conform The Kyiv Independent.

Peter Szijjarto a explicat că este nevoie de „negocieri de pace adevărate”, iar acestea pot fi realizate doar dacă sunt implicate toate părțile.

„În loc să ne avem fantezii despre războiul nuclear, avem nevoie în sfârșit de negocieri de pace reale. Negocierile de pace adevărate pot avea loc numai dacă toate părțile în conflict stau în jurul mesei.

Astăzi, Consiliul a dorit să adopte o rezoluție, în care a vrut să recunoască numai și exclusiv planul de pace al președintelui Zelenski ca o formulă de pace care trebuie luată în considerare și susținută”, a scris Szijjarto.

Szijarto a spus că a cerut ca aceste alte planuri să fie luate în considerare, dar acest lucru a fost respins de majoritatea membrilor CE.

„De aceea am respins, pentru că nu a existat nicio rezoluție a Consiliului”, a completat oficialul maghiar.

Ungaria
Ungaria/SURSA FOTO: Dreamstime

Cel mai notabil plan alternativ de pace a fost propus de Ministerul de Externe din China

Cel mai notabil plan alternativ de pace a fost propus de Ministerul de Externe din China. Instituția a publicat o declarație în 12 puncte în februarie 2023, subliniind poziția Beijingului cu privire la „rezolvarea politică” a războiului pe scară largă al Rusiei cu Ucraina.

Mulți lideri occidentali au respins propunerea, susținând că probabil va funcționa doar în favoarea Rusiei.

Amintim că Rusia s-a retras din Consiliul Europei în martie 2022 după invazia pe scară largă a Ucrainei. Ulterior, a fost exclusă oficial o zi mai târziu.

Formula de pace în 10 puncte a Ucrainei a fost schițată pentru prima dată de președintele Volodimir Zelenski în toamna anului 2022.

Ea este compusă din câțiva piloni cheie, dintre care unul este retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean ocupat.

Budapesta a refuzat să aprobe un text comun al UE prin care se cerea Georgiei să retragă legea privind influenţa străină

De asemenea, Budapesta a refuzat să aprobe și un text comun al UE prin care se cerea Georgiei să retragă legea privind influenţa străină. Simultan, a propus Bruxelles-ului să urmeze exemplul celui de la Tbilisi.

Executivul georgian nu a ţinut cont de protestele cetăţenilor şi a impus noua lege, condamnată în general de Occident.

Conform acesteia, organizaţiile neguvernamentale care primesc finanţare din străinătate în proporţie de peste 20% trebuie să declare că „urmăresc interesele unei puteri străine”.

Georgienii consideră că reglementarea este inspirată de cea folosită de Rusia împotriva disidenţilor şi a societăţii civile.

Totuși, Balasz Orban, directorul politic al cabinetului premierului Viktor Orban, a scris pe X că vrea să încurajeze „introducerea unei legi similare în UE”.

Oficialul maghiar susține protejarea suveranităţii unei ţări

El a explicat și faptul că „protejarea suveranităţii unei ţări de amestecurile străine nedorite nu înseamnă o ameninţare pentru democraţie”.

„Protejarea suveranităţii unei ţări de amestecurile străine nedorite nu înseamnă o ameninţare pentru democraţie. În loc să condamne, UE ar face mai bine să o ia ca exemplu”, a declarat el.

În schimb, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a susținut că legea respectivă ar fi contrară „valorilor” şi „normelor fundamentale” ale UE.

Amintim că Georgia, fostă republică sovietică, este candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.