Ungaria, lovitură cumplită pentru România! Ce a putut să scrie presa maghiară: ”De când aparţine Roşia Montana de România?”

Răsturnare de situație în cazul Roșiei Montane. Magyar Nemzet, ziarul maghiar pro-guvernamental a publicat un editorial fără precedent referitor la Roșia Montană. Mai exact, sursa citată se întreabă dacă într-adevăr Roșia Montană aparține României.

În cursul zilei de duminică, Magyar Nemzet, ziarul maghiar pro-guvernamental, a publicat un articol controversat. Titlul articolului este „Roșia Montană: Ale cui sunt rezervele de aur?”, iar autorul se întreabă ”de când aparţine Roşia Montana de România?”.

În același timp, publicația de la Budapesta mai adaugă că speră ca „cele 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint vor rămâne în pământul natal”. De menționat este faptul că textul publicat inițial în presa românească de G4Media, este unul apropiat de guvernul premierului Viktor Orban și mai precizează că rezerva de aur a Ungariei este în acest moment de 94,5 tone.

Totodată, sursa citată precizează și care sunt standardele maghiare referitoare la propria mină de aur, subliind faptul că ”pe timp de pace, numai în zona din jurul vechii Roșia Montană, existau 300 de companii miniere și 800 de mori de prelucrare a minereului”.

Editoriarul publicat de presa maghiară mai prezintă și povestea Roșiei Montane, după celebrul geolog Ferenc Wanek.

Articolul controversat publicat de presa maghiară

„Conform standardelor maghiare din prezent, în zilele noastre nu este simplu să se înțeleagă ce înseamnă ca un stat să dispună de mine de aur proprii. Cu toate acestea, Transilvania și munții înalți erau, de asemenea, bogate în metale prețioase. ​​Pe timp de pace, numai în zona din jurul vechii Roșia Montană, existau 300 de companii miniere și 800 de mori de prelucrare a minereului.

În urmă cu peste 110 de ani, zona Munţilor Apuseni, care ascundeau rezerve foarte mari de metale prețioase, răsuna de zgomotul acestor mori. În Roşia Montana, aflată în „pătratul aurului” nu exista încă noţiunea de minerit prin cianuri sau prin distrugerea naturii din jur, respectiv a culturii. Umbra acestei distrugeri se vede tot mai des de la an de an în acest oraş minier cu un mare trecut istoric, care a fost stăpânit de agatârși, popor de origine scitică, în urmă cu peste 2500 de ani, înaintea lui Hristos,, potrivit celebrului geolog Ferenc Wanek.

Trebuie să menţionăm aici şi poezioara lui Octavian Goga „Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă”, aplicată pe ilustrația care însoţeşte acest material și despre care se suspectează că a fost scrisă după tratatul de la Trianon. Începutul poeziei spune multe aici, deoarece nu trebuie decât să ne punem întrebarea: De când aparţine Roşia Montana de România?

Rezerva de aur a Ungariei este în prezent de 94,5 tone. Prin urmare, să sperăm, cel puțin până când roata morii de aur a istoriei se va întoarce, că cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal, respectiv resursele de platină și molibden pe care le exploatează companiile străine”, arată sursa citată.

Ungaria și Roșia Montană

Sursa citată mai vorbește și despre pozițiile Ungariei de-a lungul timpului în legătură cu exploatarea resurselor de la Roșia Montana. Mai exact, editorialul arată că în ultimii 15 ani, mai mulți miniștri au luat atitudine în aceast problemă.

„În trecut, Ungaria a mai avut poziționări împotriva exploatării proiectului de la Roșia Montană. În 2006, ministrul de externe al Ungariei la acea vreme, Kingo Göncz, susținea că un proiect de exploatare a unei mine de aur din România, dacă va fi realizat, va fi dăunător mediului înconjurător, atât pentru România, cât și pentru Ungaria.

În 2010, vicepremierul Ungariei de la acea vreme, Semjén Zsolt, într-o vizită la Alba Iulia, declara că Ungaria ar dori să nu se facă proiectul minier de la Roşia Montană pe motiv că nu există garanţie în privinţa siguranței mediului.

De asemenea, în 2013, guvernul de la Budapesta, sub conducerea tot a lui Viktor Orban, susținea că Roșia Montana aparține patrimoniului Europei Centrale și transmitea autorităților române să respecte atât regulile europene în domeniul minelor de aur, cât și bunurile de mediu și culturale aflate în pericol din cauza proiectului minier”, se mai arată în editorial.