UNBR propune actualizarea Legii profesiei de avocat. Cetățenii trebuie să știe cine le oferă servicii juridice și cine răspunde pentru ele

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) anunță că proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat a fost depus în Parlament la 14 octombrie 2026. Inițiativa, susținută de parlamentari din mai multe formațiuni politice, urmărește adaptarea legislației la schimbările din domeniul serviciilor juridice, profesionalizarea întocmirii actelor și consolidarea garanțiilor oferite cetățenilor, cu accent pe consultanța juridică preventivă.

UNBR propune actualizarea Legii profesiei de avocat

Modul în care sunt furnizate serviciile juridice s-a schimbat, în condițiile în care platformele online și instrumentele de inteligență artificială permit accesul rapid la informații juridice. În acest context, Uniunea consideră necesară o transparență mai mare în privința persoanelor și entităților care furnizează serviciile, a modului în care sunt analizate problemele juridice și a responsabilității pentru recomandările oferite.

Propunerile legislative sunt rezultatul unui dialog desfășurat pe parcursul anului prin campania Dialog UNBR. Întrebările, opiniile și experiențele avocaților au contribuit la conturarea soluțiilor, iar dezbaterile au inclus reprezentanți ai altor profesii și instituții, pentru identificarea unor răspunsuri la schimbările din practica juridică.

„Cetățeanul trebuie să știe cine îi oferă servicii juridice și cine răspunde pentru ele. Proiectul de actualizare a Legii profesiei de avocat, depus în Parlament Modul de furnizare a serviciilor juridice s-a schimbat. Platformele online și inteligența artificială aduc informația juridică la un click distanță. Odată cu aceste posibilități, cetățeanul are nevoie de transparență: cine îi analizează problema, cine formulează recomandarea și cine răspunde pentru serviciul oferit”, informează UNBR într-un comunicat.

Consultanța juridică preventivă, una dintre direcțiile principale ale proiectului

Proiectul pune accent pe sprijinul juridic oferit înainte ca o persoană să semneze un contract, să își asume o obligație sau să ajungă într-un conflict. UNBR subliniază importanța protejării drepturilor înainte ca acestea să fie încălcate și a identificării riscurilor înainte ca ele să producă prejudicii.

Un contract poate afecta economiile unei familii, viitorul unei afaceri sau drepturile unui copil. Explicarea consecințelor juridice, negocierea clauzelor și identificarea riscurilor pot preveni pierderi importante. Din acest motiv, cetățenii ar trebui să beneficieze de sprijin juridic într-un moment în care încă pot alege, negocia și evita un prejudiciu.

Potrivit argumentelor prezentate de UNBR, o consultație acordată la timp poate preveni ani de procese și cheltuieli mult mai mari. Reducerea numărului de litigii din societate poate fi susținută prin clarificarea situațiilor juridice încă de la început, inclusiv prin dezvoltarea consultanței juridice preventive.

Proiectul consolidează rolul avocatului în această activitate și reglementează în mod expres servicii care sunt deja furnizate în practică, sub diferite forme. Clarificarea lor în legislație ar urma să le ofere beneficiarilor mai multă certitudine în privința serviciului primit și a răspunderii profesionale aferente.

„Proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 a fost depus în Parlament la 14 octombrie 2026, de inițiatori parlamentari aparținând mai multor formațiuni politice. Inițiativa urmărește profesionalizarea întocmirii actelor juridice și consolidarea garanțiilor pentru cetățeni, cu accent pe consultanța preventivă: sprijinul oferit înainte de semnarea unui contract, de asumarea unei obligații sau de apariția unui conflict.

Propunerile sunt rezultatul unui dialog susținut pe parcursul anului, prin campania „Dialog UNBR”, în care întrebările, opiniile și experiențele avocaților au contribuit la conturarea soluțiilor legislative. Dezbaterile au inclus reprezentanți ai altor profesii și instituții, pentru a identifica răspunsuri la schimbările din practica juridică”, informează uniunea.

Ce diferență există între informația juridică online și consultanța personalizată

UNBR precizează că platformele online și instrumentele de inteligență artificială pot avea un rol util într-o societate în care oamenii au nevoie de acces rapid la informații juridice. Proiectul nu urmărește să limiteze informarea juridică oferită prin platforme cunoscute pe piața locală și internațională, inclusiv cele utilizate în activitatea juridică.

Inițiativa legislativă urmărește însă delimitarea informației juridice, inclusiv a celei furnizate prin mijloace standardizate, de consultanța juridică personalizată. Aceasta din urmă presupune analiza unei situații concrete și formularea unor recomandări adaptate persoanei care solicită sprijin.

În acest context, cetățenii trebuie să poată identifica operatorul unei platforme, să știe dacă răspunsul primit este generat automat, cine le analizează cazul și dacă un profesionist își asumă serviciul oferit.

De asemenea, formulări precum „avocații noștri”, „specialiștii noștri” sau „echipa noastră de specialiști” trebuie să reflecte situația reală și să respecte prevederile legale. Persoanele care își încredințează problemele juridice unei platforme au dreptul să cunoască identitatea și calitatea celor care le furnizează serviciile.

UNBR atrage atenția că un răspuns generat de inteligența artificială nu oferă, prin el însuși, garanțiile asociate profesiei de avocat. Printre acestea se numără secretul profesional, independența, obligațiile deontologice și răspunderea profesională. O alegere informată presupune ca beneficiarul să cunoască atât posibilitățile instrumentului utilizat, cât și garanțiile de care beneficiază atunci când apelează la un profesionist.

„Drepturile trebuie protejate înainte de a fi încălcate

Un contract poate angaja economiile unei familii, viitorul unei afaceri sau drepturile unui copil. Explicarea consecințelor sale, negocierea clauzelor și identificarea riscurilor pot preveni pierderi importante. Cetățeanul trebuie să primească sprijin juridic atunci când încă poate alege, negocia și evita un prejudiciu. O consultație la timp poate scuti ani de procese și cheltuieli mult mai mari. Mijlocul firesc și natural de a reduce procesivitatea în societate este acela de a avea situații juridice cât mai clare la bază, și anume consultanța juridică preventivă.

Proiectul consolidează această funcție a avocatului și reglementează expres activități deja desfășurate în practică, în diferite forme. Clarificarea lor în lege oferă beneficiarului certitudine asupra serviciului primit și a răspunderii profesionale care îl însoțește.

Informația juridică și consultanța personalizată: o distincție necesară în mediul online

Platformele și instrumentele de inteligență artificială sunt binevenite într-o societate în care oamenii au nevoie de acces rapid la informații juridice. Proiectul nu vizează informarea juridică oferită de platforme cunoscute pe piața locală și internațională, utilizate inclusiv în activitatea juridică.

Este însă necesară distincția dintre informația juridică, inclusiv cea oferită prin mijloace standardizate și consultanța juridică personalizată, care presupune analiza unei situații concrete și formularea unor recomandări pentru persoana în cauză”, a subliniat UNBR.

Proiectul urmărește respectarea cerințelor europene privind transparența

Transparența și legalitatea serviciilor online sunt abordate și prin reglementările europene. Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) stabilește obligații referitoare la combaterea conținutului ilegal și la transparența serviciilor. La rândul său, Regulamentul privind echitatea și transparența serviciilor de intermediere online (P2B) reglementează, în domeniul său de aplicare, relația dintre platforme și utilizatorii profesionali.

Aceste cerințe contribuie la protejarea beneficiarilor serviciilor online. Potrivit UNBR, proiectul urmărește corelarea Legii profesiei de avocat cu acest cadru european, astfel încât serviciile juridice furnizate prin intermediul platformelor să respecte cerințele de legalitate și transparență, inclusiv atunci când sunt utilizate instrumente de inteligență artificială.

Inițiativa subliniază și faptul că furnizarea de consultanță sau de alte servicii juridice rezervate prin lege unor profesii reglementate de către persoane care nu dețin calitatea necesară pentru exercitarea lor este contrară legii. Profesionalizarea serviciilor presupune respectarea acestor cerințe indiferent de modalitatea de furnizare.

Prin urmare, mediul online nu poate fi utilizat pentru eludarea prevederilor legale sau pentru inducerea în eroare a publicului în privința naturii serviciilor și a calificărilor persoanelor care le oferă.

„Cetățeanul trebuie să știe cine operează platforma, dacă răspunsul este generat automat, cine îi analizează cazul și dacă un profesionist își asumă serviciul oferit. Formule precum „avocații noștri”, „specialiștii noștri” sau „echipa noastră de specialiști” trebuie să corespundă realității și să respecte legea. Persoana care își încredințează problema unei platforme are dreptul să cunoască identitatea și calitatea celor care îi oferă serviciul.

Un răspuns AI nu oferă, prin el însuși, garanțiile profesiei de avocat: secret profesional, independență, obligații deontologice și răspundere profesională. Alegerea este cu adevărat informată atunci când cetățeanul cunoaște atât posibilitățile instrumentului, cât și garanțiile de care beneficiază.

Transparența și legalitatea sunt deja cerințe europene: Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) stabilește obligații privind combaterea conținutului ilegal și transparența serviciilor, iar Regulamentul privind echitatea și transparența serviciilor de intermediere online (P2B) reglementează, în domeniul său de aplicare, relația platformelor cu utilizatorii profesionali. Aceste cerințe contribuie la protejarea beneficiarilor serviciilor online. Proiectul urmărește corelarea legii profesiei de avocat cu acest cadru european, astfel încât serviciile juridice oferite prin platforme să respecte cerințele de legalitate și transparență, inclusiv atunci când folosesc inteligența artificială.

Oferirea de consultanță sau de alte servicii juridice rezervate prin lege unor profesii reglementate, de către persoane care nu au calitatea cerută pentru exercitarea lor, este contrară legii. Profesionalizarea serviciilor presupune respectarea acestor cerințe, indiferent de mijlocul prin care sunt furnizate. Mediul online nu poate servi la eludarea legii sau la inducerea în eroare a publicului”, este scris în comunicat.

Ce rol au avocații și celelalte profesii juridice

Serviciile juridice sunt furnizate în prezent de mai multe categorii de profesioniști, fiecare având atribuții stabilite prin lege. Avocatul beneficiază de o competență generală în materia consultanței juridice, ceea ce îi permite să analizeze situația unei persoane în ansamblu, să îi explice opțiunile și să îi susțină interesele.

Celelalte profesii juridice pot oferi consultanță în limitele competențelor pe care le au potrivit legislației. Proiectul urmărește să valorifice pregătirea avocatului în domeniul consultanței, al redactării actelor, al negocierii și al soluționării amiabile a disputelor, inclusiv în domeniile în care legea permite și altor profesioniști să furnizeze servicii juridice.

În situațiile în care competențele se suprapun, cetățenii ar trebui să poată alege în cunoștință de cauză, în funcție de nevoile lor și de natura problemei pentru care solicită ajutor.

Un exemplu este medierea. Propunerea urmărește valorificarea experienței avocatului în negociere și conciliere, fără a impune organizarea unui cabinet separat, care ar presupune sarcini administrative și contabile suplimentare. În același timp, profesia de mediator își păstrează rolul și atribuțiile.

„Mai multe opțiuni pentru cetățean, cu respectarea competențelor fiecărei profesii

Serviciile juridice sunt oferite astăzi de mai multe categorii de profesioniști, fiecare cu atribuțiile stabilite de lege. Avocatul are o competență generală în materia consultanței juridice, putând analiza situația persoanei în ansamblu, explica opțiunile și susține interesele acesteia. Celelalte profesii juridice oferă consultanță în limitele competențelor pe care legea le atribuie.

Proiectul valorifică pregătirea avocatului în consultanță, redactarea actelor, negociere și soluționarea amiabilă a disputelor, inclusiv în domenii în care legea permite și altor profesioniști să ofere servicii juridice. Acolo unde competențele sunt comune, cetățeanul trebuie să poată alege în cunoștință de cauză, în funcție de nevoile sale.

În materia medierii, de exemplu, propunerea valorifică experiența avocatului în negociere și conciliere, fără obligația organizării unui cabinet separat, cu sarcini administrative și contabile suplimentare. Profesia de mediator își păstrează rolul și atribuțiile.

Actualizarea legii urmărește ca cetățeanul să găsească sprijinul juridic potrivit din timp: să înțeleagă ce semnează, să cunoască riscurile și să își protejeze drepturile înainte de apariția unui conflict”, a conchis UNBR.

Prin actualizarea Legii nr. 51/1995, UNBR urmărește ca cetățenii să poată găsi din timp sprijinul juridic potrivit, să înțeleagă consecințele actelor pe care le semnează, să cunoască riscurile și să își protejeze drepturile înainte de apariția unui conflict.