Piața articolelor de lux second-hand crește accelerat în China. Marile branduri occidentale pierd teren în fața unei noi generații de consumatori
SURSA FOTO: Dreamstime - China
Piața articolelor de lux second-hand din China înregistrează o creștere accelerată, în timp ce vânzările produselor noi continuă să scadă. Consumatorii chinezi, care în urmă cu câțiva ani generau o treime din cheltuielile globale pentru articole de lux, sunt tot mai interesați de produsele la mâna a doua și de prețurile mai mici.
Piața articolelor de lux din China continuă să scadă
Schimbarea comportamentului de consum pune presiune asupra marilor mărci occidentale, inclusiv Louis Vuitton și Hermès, pe fondul dificultăților economiei chineze de a-și reveni după pandemie, relatează AFP.
Timp de mai mulți ani, consumatorii chinezi s-au numărat printre cei mai importanți cumpărători de articole de lux din lume. Aceștia reprezentau aproximativ o treime din cheltuielile globale din acest sector, generând venituri de miliarde de euro pentru grupuri internaționale precum LVMH și Hermès.
În ultimii ani, însă, piața chineză a început să înregistreze scăderi. Potrivit firmei de consultanță Bain & Company, piața articolelor de lux personale din China, care include genți, îmbrăcăminte prêt-à-porter, încălțăminte și ceasuri, s-a contractat cu 17% până la 19% în 2024.
Tendința negativă a continuat și în 2025, când piața a scăzut cu încă 3% până la 5%. În același timp, piața articolelor de lux second-hand a evoluat în direcția opusă. Conform aceleiași firme de consultanță, acest segment a crescut cu 15% până la 20% în 2025.
Firma chineză Insight&Info Consulting estimează că piața articolelor de lux la mâna a doua a ajuns la o valoare de 38,4 miliarde de yuani, echivalentul a aproximativ 5,1 miliarde de euro, în 2025. Potrivit estimărilor companiei, valoarea acesteia ar putea depăși 100 de miliarde de yuani până în 2030.
Consumatorii chinezi caută prețuri mai mici și produse originale
Schimbarea comportamentului de consum reflectă o modificare a modului în care chinezii se raportează la articolele de lux. Dacă în trecut achizițiile erau asociate în mare măsură cu demonstrarea statutului social, tot mai mulți cumpărători urmăresc acum să obțină produse de calitate la prețuri mai accesibile.
Această tendință este vizibilă inclusiv în rândul tinerilor. Yuan, o profesoară de dans în vârstă de 24 de ani, a fost întâlnită de sursa menționată într-un magazin nou din centrul Shanghaiului, unde sunt comercializate genți, curele și bijuterii de lux second-hand.
Potrivit acesteia, criteriile de cumpărare s-au schimbat: accentul nu mai cade pe capacitatea de a cheltui sume cât mai mari pentru a demonstra statutul social, ci pe găsirea celor mai bune oferte și reducerea cheltuielilor.
Un exemplu al dezvoltării acestui segment este magazinul Super Zhuanzhuan din Shanghai, specializat în articole de lux second-hand. Vizitatorii trebuie să poarte mănuși pentru a evita murdărirea genților expuse la vânzare, un detaliu care ilustrează atenția acordată produselor comercializate.

Generația Z se îndepărtează de simbolurile tradiționale ale luxului
Preferințele tinerilor consumatori chinezi se schimbă și în privința mărcilor considerate prestigioase. Phoebe Ma, o clientă în vârstă de 24 de ani, observă că generația părinților săi nu avea același acces la internet de care beneficiază tinerii în prezent. În trecut, oamenii cunoșteau mai puține mărci de lux și ajunseseră să asocieze Louis Vuitton cu cel mai înalt nivel al prestigiului.
În prezent, monograma Louis Vuitton este considerată demodată de această tânără, care observă că generația Z preferă să cumpere mărci coreene, percepute drept mai moderne și mai apropiate de tendințele actuale.
Schimbarea indică o distanțare de simbolurile tradiționale ale luxului și o orientare către produse care corespund mai bine preferințelor individuale ale tinerilor cumpărători.
La rândul său, Echo Wang, în vârstă de 31 de ani, evidențiază faptul că platformele de comercializare a produselor second-hand au devenit mai bine reglementate și mai structurate. Acestea oferă mai multe posibilități de a cumpăra articole la prețuri mai mici, ceea ce le face tot mai atractive pentru consumatori.
Mărcile occidentale sunt obligate să își regândească strategiile
Reducerea cheltuielilor pentru articolele de lux noi a determinat mărcile occidentale să își adapteze strategiile comerciale pe piața chineză.
Louis Vuitton a închis cinci magazine din China continentală în ultimii doi ani, în timp ce celebrele Galeries Lafayette și-au închis magazinul din Beijing în luna mai.
Aceste decizii reflectă dificultățile întâmpinate de comercianții tradiționali de lux într-o piață în care consumatorii își modifică rapid preferințele și acordă o importanță mai mare prețului.
Potrivit lui Chen Luo, specialist în China la Bank of America, cumpărătorii se îndepărtează treptat de perspectiva potrivit căreia luxul este definit exclusiv de statutul social.
În schimb, aceștia pun un accent tot mai mare pe exprimarea propriei identități, pe originalitatea produselor și pe valoarea culturală și emoțională a acestora.
Analistul subliniază și influența puternică a tehnologiei digitale și a rețelelor sociale asupra comerțului cu amănuntul din China. Piața funcționează într-un ecosistem digital specific, ceea ce obligă mărcile străine să își intensifice eforturile pentru a rămâne relevante în fața consumatorilor locali.
China rămâne o piață importantă pentru industria luxului
În pofida scăderii vânzărilor de produse noi și a schimbărilor din comportamentul consumatorilor, piața chineză continuă să fie atractivă pentru producătorii internaționali de articole de lux.
Dimensiunea acesteia și potențialul segmentului second-hand mențin China în atenția marilor grupuri din industrie, chiar dacă perspectivele de creștere pe termen scurt sunt mai puțin favorabile.
Chen Luo estimează că China va continua să reprezinte o piață importantă pentru mărcile de lux, însă este puțin probabil să mai funcționeze drept principal motor de creștere în următorii doi sau trei ani.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.