Afirmaţia potrivit căreia există "o criză inovativă" în domeniul medicamentelor din cauza greutăţii cu care se descoperă medicamente noi şi a cheltuielor mari pe care le implică aceasta este doar un mit, promovat de o industrie preocupată în principal de marketing, adaugă oamenii de ştiinţă.
Faptul că numărul de medicamente noi brevetate în fiecare an se menţine constant – între 15 şi 25 – contrazice afirmaţiile industriei farmaceutice. Dar majoritatea medicamentelor noi aduce modificări minore celor deja existente şi urmăreşte să cucerească un mic segment de piaţă, nu să ofere inovaţii terapeutice reale.
Studii independente arată că 85-90% din medicamentele noi oferă beneficii minime faţă de tratamentele existente, iar unele – cum ar fi analgezicul Vioxx şi Avandia, pentru tratarea diabetului – au avut efecte secundare grave, care au dus la retragerea lor.
Profesorul Donald Light, de la Universitatea de Medicină din New Jersey şi Joel Lexchin, de la Universitatea York din Toronto, scriu în British Medical Journal că situaţia a rămas neschimbată în ultimii 50 de ani. Stimulentele pentru crearea de medicamente sunt greşite şi au distorsionat comportamentul industriei.
"Aceasta este adevărata criză de inovaţie: cercetarea farmaceutică rezultă în variaţii în general minore ale medicamentelor existente şi majoritatea medicamentelor noi nu se dovedeşte superioară în testele clinice. De asemenea, ele au provocat o epidemie de reacţii adverse, care a făcut să crească costurile asistenţei medicale la nivel naţional", afirmă ei.
Se cheltuie mai mult pentru marketing (25% din venituri) decât pentru descoperirea de molecule noi (1,3%). Industria farmaceutică susţine că introducerea unui medicament nou pe piaţă costă un miliard de lire, sumă exagerată şi imposibil de suportat. Autorii articolului mai spun că fondurile pentru cercetare au sporit considerabil între 1995 şi 2010, cu aproape 34,2 miliarde de dolari, dar veniturile au crescut de şase ori mai mult, cu 200,4 miliarde de dolari.
Companiile evită să pomenească de acest "extraordinar câştig", pentru că până la 80% din cheltuieli sunt destinate publicităţii, afirmă autorii, care fac apel la autorităţile în domeniu din întreaga lume să nu mai acorde licenţe medicamentelor noi cu valoare terapeutică scăzută. Ei sugerează acordarea de premii substanţiale în bani pentru descoperirea unor agenţi terapeutici cu adevărat noi, în locul protejării brevetelor.
Agenţia Europeană pentru Medicamente, care autorizează medicamente în Marea Britanie şi Europa, păstrează secrete anumite date despre siguranţa şi eficacitatea lor. Şi aceasta în pofida faptului că, în decurs de 10 ani, s-au emis avertismente privind siguranţa folosirii pentru 29% din agenţii biologici noi aprobaţi de Agenţie.
Într-o altă lucrare, cercetătorii de la London School of Economics susţin că, înainte de a li se acorda brevetul, producătorii de medicamente ar trebui obligaţi să demonstreze că produsele lor sunt superioare tratamentelor existente şi nu superioare faţă de placebo, cum se întâmplă în prezent.
"Prin schimbarea modului de reglementare, producătorii ar fi încurajaţi să se concentreze pe crearea de medicamente noi în domenii terapeutice în care există puţine alternative", spun ei. "Completarea reglementării cu avize şi consiliere ştiinţifice îi poate face pe producători să-şi îndrepte interesul şi eforturile către domenii prioritare de cercetare".
Stephen Whitehead, director executiv al Asociaţiei Industriei Farmaceutice Britanice, a avut următoarea reacţie: "Nu suntem de acord cu afirmaţiile din aceste lucrări. Cercetarea medicală s-a bazat întotdeauna pe inovaţie treptată şi rezultate repetabile şi mai puţin pe descoperiri radicale, care sunt foarte rare. Dacă tratamentele pentru HIV nu s-ar fi îmbunăţăţit treptat, SIDA ar fi o boală mortală, în loc să poată fi ţinută sub control."
SURSA: RADOR