Theodor Stolojan propune „soluția corectă” pentru pensiile speciale

Fostul premier liberal și europarlamentar Theodor Stolojan intervine din nou în dezbaterea aprinsă privind reforma pensiilor speciale, într-un moment în care presiunea Comisiei Europene și imperativele deficitului bugetar obligă Guvernul Bolojan să ia decizii rapide, dar și sustenabile din punct de vedere legal și social.

Pensiile speciale au rămas una dintre cele mai controversate teme ale reformei statului român. Tentativele repetate de eliminare, plafonare sau impozitare suplimentară au eșuat în fața Curții Constituționale, care a considerat de fiecare dată că drepturile câștigate nu pot fi anulate retroactiv, iar discriminarea între categoriile de pensionari nu poate fi acceptată.

Guvernul condus de Ilie Bolojan – ajuns la Palatul Victoria pe fondul promisiunii unei guvernări eficiente și transparente – se află în fața unui nou pachet de măsuri fiscale, pentru a reduce deficitul bugetar și a răspunde solicitărilor din partea Comisiei Europene. Una dintre cele mai stringente cerințe rămâne reformarea sistemului de pensii speciale, care adâncește inechitățile și apasă pe cheltuielile publice.

Stolojan: „Suspendarea nu va rezista la Curtea Constituțională”

În acest context, Theodor Stolojan propune o soluție radical diferită față de discursul politic dominant. El atrage atenția asupra ineficienței măsurilor discutate până acum, amintind eșecurile legislative din ultimii ani.

În locul acestora, fostul premier susține tranziția spre sistemul pensiilor ocupaționale, model european validat deja în state precum Germania sau Franța, și pentru care România are deja un cadru legal, neaplicat încă marilor beneficiari de pensii speciale.

„Această variantă ar trebui susținută chiar de aceste grupuri profesionale privilegiate, beneficiare de pensii speciale (magistrați, diplomați, aviatori etc)”, afirmă Stolojan.

Cum funcționează sistemul propus

Potrivit propunerii, noul sistem ar urma să fie implementat gradual, pentru a nu genera discriminări sau blocaje sociale. Esențial ar fi ca noii angajați din domeniile cu regim special să fie integrați automat în sistemul pensiilor ocupaționale, contribuind cu 50% din prima de asigurare, în timp ce restul ar fi achitat de angajator. Pentru angajații existenți cu o vechime de până la 5 ani, aderarea ar fi voluntară.

Pentru categoriile cu peste 5 ani de vechime, Stolojan propune menținerea actualului sistem de pensii speciale, dar cu două ajustări majore:

  • Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, în linie cu standardul european și cu sistemul public;
  • Plafonarea valorii pensiei, pe baza componentei necontributive, astfel încât să fie limitate excesele actuale și să se mențină un principiu al echității.

Astfel, viitorii pensionari din aceste categorii ar urma să beneficieze de o arhitectură triplă a veniturilor la pensie: Pilonul I (pensia publică, bazată pe contributivitate), Pilonul II (pensia privată obligatorie) și pensia ocupațională.

Avantaje, riscuri și reacții

Implementarea propunerii Stolojan ar putea răspunde atât exigențelor de sustenabilitate fiscală, cât și celor de legalitate, reducând riscul unor noi blocaje la Curtea Constituțională. În plus, ar putea alinia România la modelul occidental, unde pensiile ocupaționale joacă un rol central în asigurarea unui venit decent la pensionare pentru profesiile cu grad ridicat de risc sau responsabilitate.

Rămâne însă de văzut dacă aceste grupuri profesionale, considerate privilegiate în spațiul public, vor accepta tranziția la un sistem bazat pe contributivitate și participare financiară proprie. Până acum, încercările de reformă au generat proteste de stradă și acțiuni în instanță din partea magistraților și polițiștilor.

Presiunea pe Guvernul Bolojan

Guvernul are la dispoziție doar câteva luni pentru a veni cu o variantă viabilă de reformă, sub amenințarea suspendării fondurilor europene și a unor noi corecții bugetare. Pe fondul acestor tensiuni, vocea lui Theodor Stolojan se alătură rarelor propuneri care încearcă să depășească populismul și să găsească soluții compatibile cu legislația și realitățile economice.

Deocamdată, rămâne de văzut dacă executivul va prelua sau nu această „soluție corectă”, în condițiile în care orice modificare a pensiilor speciale rămâne, în continuare, un test de maturitate politică pentru România europeană.