Încă un oraş din România ar putea avea METROU

Primarul Clujului, Emil Boc, susține că trebuie să fie organizată o discuție pentru a se analiza oportunitatea construirii unui metrou ”măcar” de la Polus la Aeroport.

”Eu nu spun că nu merită. Deocamdată se fac analize. Eu am propus o discuție măcar de pricipiu pentru a se vedea ce ar însemna un metrou măcar de la Polus și până la Aeroport. Costurile sunt de miliarde de euro, unu, două, trei sau patru miliarde de euro. Nu aș putea să vă spun exact pentru că studiile sunt foarte aproximative. Se face o analiză pentru a se vedea cum va fi sustenabil un astfel de metrou la un oraș cu o jumătate de milion de locuitori. Eu cred că nu trebuie exclusă o astfel de variantă pe termen mediu și lung. E clar că finanțări europene nu vom avea pentru un asemenea metrou. Să ne bucurăm dacă vom avea pentru o centură ocolitoare, care să coste două – trei sute de miloane de euro. Este o chestiune pe termen lung care poate fi avută în vedere”, a declarat primarul Emil Boc, citat de stiridecluj.ro

Declarația a fost făcută după ce primarul Emil Boc a fost întrebat dacă nu merită Clujul un metrou înainte de Timișoara.

Orașul de pe Bega a anunțat încă din 2015 că vrea să realizeze un metrou.

”Un kilometru de metrou a costat 50 de milioane de euro in Bucuresti, la noi sunt 10 kilometri, ar fi peste 400 de milioane de euro”, a explicat un consilier local din Timișoara.

mai multe, pe stiridecluj.ro

Bucureşti vs Cluj. Se conturează un rival pentru Capitală?

În ultimii ani, însă, pare a se contura în ţara noastră o competiţie tot mai clară între Bucureşti şi capitala istorică a Transilvaniei. Deşi încă superior la mai toate capitolele, oraşul de pe Dâmboviţa vede an după an cum distanţa măsurată în indicatori socio-economici dintre el şi Cluj Napoca devine tot mai mică. Cât de mari sunt şansele să ajungem la un bipolarism socio-economic, încercăm să vedem în continuare.

Un prim semn că în zona Clujului se întâmplă ceva este evoluţia numărului de locuitori. Dacă între recensămintele din 1992 şi 2002 Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populaţia totală), clujenii s-au împuţinat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 şi 2011 populaţia Bucureştiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în oraşul de pe Someş au apărut 7.000 de locuitori în plus (creştere de 2%).

Migraţia către zonele adiacente explică în parte reducerea populaţiei Bucureştiului în ultimul deceniu şi jumătate: dacă în 2002 în Capitală şi în cele 18 oraşe şi comune învecinate (de la Otopeni în nord la Popeşti-Leordeni în sud şi de la Ciorogârla în vest la Pantelimon în est) locuiau 2,07 milioane de persoane, în 2011 numărul lor era cu 50.000 (sau 2,4%) mai mare. În acelaşi timp, Clujul şi localităţile adiacente (Floreşti, Baciu, Apahida, Feleacu şi Chinteni) au urcat de la 350.000 de locuitori în 2002 la 377.000 în 2011 (respectiv un plus de aproape opt procente).