Diana Buzoianu atrage atenția că fără procurori specializați România nu reușește să combată infracțiunile

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a tras un semnal de alarmă cu privire la gestionarea dosarelor de mediu din România, subliniind că, în lipsa unor procurori specializaţi, majoritatea anchetelor se pierd în sistem.

„Pe o grămadă de infracţiuni de mediu, noi de fapt avem procente aiuritoare de peste 90 la sută de clasări sau de prescrieri”, a declarat ministrul, vineri seară, la B1 TV.

Proiectul DNA-ului Pădurilor, blocat în comisii parlamentare

Buzoianu a explicat că proiectul privind înființarea unei structuri dedicate, supranumită „DNA-ul Pădurilor”, inițiat în urmă cu doi ani împreună cu alți colegi din USR, încă stagnează în comisiile parlamentare.

„Practic, ce spune proiectul acesta? Avem nevoie de procurori specializaţi pe dosare de mediu şi un personal auxiliar specializat pe dosarele de mediu. Nu reinventăm noi roata, nu suntem noi speciali în acest sens.

Au fost multe alte state europene care şi-au dat seama că dosarele de mediu sunt foarte complexe, sunt dosare care de cele mai multe ori, dacă nu au procurori specializaţi pe ele, se prescriu, se clasează, nu ajung să vadă niciodată finalizarea prin condamnări, acolo unde ele ar fi trebuit să se finalizeze prin condamnări”.

Ministrul Mediului subliniază dificultatea mediului legislativ, marcat de acte normative contradictorii.

„Ar trebui să existe un cod al mediului, dar sigur, asta este genul de reformă pe care o faci în ani de zile de dezbateri, şi de comasarea tuturor actelor. Dar tu când dai sute de acte normative, da, este foarte complicat.

Multe dintre ele se bat cap în cap. Inclusiv în ţările în care au fost implementate instanţe specializate pe dosare de mediu şi procurori, parchete specializate, şi acolo unul dintre argumente a fost complexitatea dosarelor. Da, trebuie să ai oameni specializaţi pe dosare, pe infracţiuni de mediu”.

Diana Buzoianu avertizează că lipsa resurselor suficiente face imposibilă o luptă eficientă împotriva infracțiunilor de mediu comise de grupări organizate.

„Discuţia reală este legată de resurse. Pentru că tu, în momentul în care ai nişte mafii care fac nişte sute de milioane în fiecare an din infracţiunile respective, că vorbim de mafia gunoaielor sau că vorbim despre mafia lemnului, nu poţi să te lupţi cu aceste mafii care stau pe nişte munţi de bani cu nişte oameni care au nişte resurse limitate, la şi altele, pentru dosarele de mediu. Deci îţi trebuie o structură care să aibă banii necesari, resursele necesare, echipamentele necesare”.

Anumite măsuri pentru întărirea controlului au fost incluse în programul de guvernare

În context politic, ministrul a precizat că discuțiile privind „DNA-ul Pădurilor” nu s-au finalizat cu un consens în coaliția de guvernare, dar alte măsuri pentru întărirea controlului au fost incluse în program.

„Ideea este că am reuşit să trecem în programul de guvernare nişte măsuri care să crească controlul. Dacă vorbim de exemplu inclusiv de Garda de Mediu, sigur, acolo nu vorbim de sfera penală, dar am reuşit să trecem în programu de guvernare, nişte măsuri care toată lumea a fost de acord asupra creşterii competenţelor, asupra consolidării puterii de control a Gărzii de Mediu.

Inclusiv pe zona de justiţie sunt convinsă că o să fie nişte măsuri care să îmbunătăţească inclusiv dosarele de mediu.”

Dosarele privind infracțiunile de mediu rămân una dintre cele mai mari provocări pentru sistemul judiciar, în contextul în care România se confruntă cu tăieri ilegale de păduri, importuri de deşeuri şi depozitări ilegale, iar structurile de anchetă nu au, de multe ori, nici specializarea, nici mijloacele necesare pentru a opri fenomenul.