Gravă criză la Romsilva
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a dezvăluit recent, în cadrul unei intervenții la B1 TV, situații alarmante descoperite în urma verificărilor Corpului de Control la Romsilva.
Conform ministrului, mai multe direcții silvice din țară, inclusiv cele din Bistrița-Năsăud, Constanța și Dolj, au raportat pierderi financiare serioase, ce se întind pe o perioadă de cinci ani consecutiv.
În paralel, conducerea acestor structuri a primit, paradoxal, bonusuri de performanță și evaluări foarte bune, în ciuda rezultatelor negative evidente.
Buzoianu a atras atenția asupra nevoii urgente de reformă și control mai riguros în cadrul instituțiilor silvice, subliniind responsabilitatea Ministerului Mediului de a superviza aceste entități. Ea a declarat că, deși există anumite prevederi legale care încearcă să asigure independența Romsilva, instituția rămâne în subordinea ministerului, care trebuie să intervină și să impună transparență și responsabilitate.

Pierderile sunt uriașe
Situația este cu atât mai revoltătoare cu cât, în anii 2021 și 2022, în direcțiile silvice cu pierderi cumulate de aproximativ 70 de milioane de lei, s-au acordat prime și bonusuri în valoare totală de 25 de milioane de lei.
Ministrul a exemplificat situația, subliniind că este „fantastic” cum directorii au fost recompensați financiar și profesional, chiar dacă au condus instituții în pierdere continuă.
În dialogul purtat cu reprezentanții Romsilva, aceștia au încercat să argumenteze că structura lor este protejată de o ordonanță de urgență (OUG 109) care le conferă o autonomie ridicată, separându-i de controlul ministerial. Totuși, ministrul Buzoianu a reamintit că această protecție nu exclude subordonarea instituției față de Ministerul Mediului, care are obligația legală de a supraveghea activitatea acesteia.
“În primul rând, avem direcții silvice, care, timp de 5 ani consecutiv, au avut pierderi financiare. Bistrița Năsăud, Constanța, Dolj, Mehedinți, Teleorman, Tulcea sunt direcții silvice, care 5 ani consecutiv au avut pierderi.
În anii în care au avut pierderi, ce să vedeți? Au primit prime: prime pentru performanță, bonusuri pentru performanță, directori care și-au dat calificativ de foarte bine, de bine. Fantastic, ai zice că totul funcționează perfect.
În 2021 și în 2022, în direcții silvice care au înregistrat împreună 70 de milioane de lei pierderi, în aceleași direcții silvice s-au dat bonusuri de performanță, prime în valoare de 25 de milioane de lei. Adică oameni care au înregistrat pierderi de 70 de milioane au fost ultra performanți, au meritat prime de performanță.
Nu doar că prime de performanță, atenție, și calificative de foarte bine, și de bine. Deci toate aceste lucruri arată, de fapt, cum ei nu s-au așteptat niciodată să se uite cineva peste aceste cifre.
Și astăzi am avut această discuție cu reprezentanții Romsilva. Au venit la dezbatere și mi-au zis: ‘doamna Buzoianu, dumneavoastră nu aveți de ce să vă uitați pe organigrama Romsilva, dar nu aveți de ce să vă dați cu părerea pe cum suntem noi structurați, că nu vă puteți băga peste conducerea noastră. Noi suntem, cumva, în baza legii, OUG 109, separați total’.
Și eu a trebuit să le reamintesc că sunt, totuși, o autoritate sub autoritatea Ministerului Mediului.
Păi sub autoritatea Ministerului Mediului, indiferent câte legi îi protejează să le spună că nu poți să faci asta, nu poți să faci cealaltă, sub autoritatea Ministerului Mediului înseamnă că, totuși, eu, în calitate de ministru și Ministerul Mediului are o datorie să urmărească ce se întâmplă”.
Legea, însă, oferă un cadru ambiguu: Ministerul este reprezentat în Consiliul de Administrație al Romsilva prin doi membri, desemnați prin concurs, dar aceștia nu primesc mandat clar de la minister și nu pot fi constrânși asupra deciziilor din consiliu.
Această situație complică substanțial posibilitatea ministerului de a exercita un control efectiv.
“Sunt sub autoritatea ministerului. Sigur, Legea 109 le dă, așa … sunt niște prevederi total contradictorii între ele.
Pe Ordonanța 109, practic, organizarea corporatistă, ai niște prevederi absolut halucinante. Pe de o parte, ministerul trebuie să fie reprezentat în cadrul Consiliului de administrație al Romsilva, de exemplu, în cazul de față, de 2 oameni care trebuie să iasă în urma unui concurs stabilit, dar acelorași oameni, teoretic, nu scrie nicăieri, dacă trebuie să le dai sau să nu le dai mandat și există, așa, o normă generală cu privire la toți membrii din Consiliul de administrație, că nu poți să le impui ce să voteze în Consiliul de administrație.
Deci tu ai 2 reprezentanți din 5, care îți spune Legea că sunt reprezentanții ministerului, dar în același timp nu este foarte clar dacă, de exemplu, reprezentanții ministerului poate să primească sau nu mandat de la minister.
Păi și cum reprezintă ei ministerul, dacă, de exemplu, astăzi, din urma concursului, au reieșit din 5, pentru că avem acest caz, în urma concursului au reieșit pentru fiecare post în parte niște situații total diferite.
Este un concurs care a fost organizat, undeva la 90 % finalizat până la momentul în care am venit eu, iar eu sunt pusă, astăzi, în situația, mai degrabă, considerată de AMEPIP și de alte autorități, de notar. Adică doar să iau în considerare că mi-a venit o listă scurtă rezultată din acest concurs”.
Probleme și la nivelul managementului
Un alt aspect grav dezvăluit de ministru este legat de concursurile organizate pentru desemnarea membrilor în Consiliul de Administrație. Pentru postul de auditor, de exemplu, nu a fost niciun candidat valid, iar pentru poziția de jurist, singurul candidat calificat este o persoană cu un trecut controversat, inclusiv un dosar penal în care a fost investigat pentru presupuse presiuni și trafic de influență, dosar închis ulterior prin decizia instanței.
În plus, candidatul respectiv a fost și parlamentar PNL, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la politicizarea acestor poziții cheie într-o instituție care gestionează patrimoniul forestier național.
“Adică, în urma concursului, în urma interviurilor, în urma tuturor acestor procese, pentru fiecare post în parte din cele 5, mi-au venit niște oameni clasați în ordinea descrescătoare a punctajului pe care l-au obținut.
Pentru auditor, de exemplu, nu există niciun om care s-a calificat, unul s-a retras, altul nu a reușit, înțeleg, să treacă niciun fel de criteriu de performanță. Pur și simplu nu există niciun om.
Pentru jurist – Juristul care trebuie să reprezinte în CA, practic, Romsilva, omul de bază juridic care trebuie să reprezinte Romsilva în CA, pentru această funcție există un singur nume pe lista scurtă. Mă scuzați, eu sunt notar? Eu trebuie să mă uit la numele respectiv indiferent de ce se întâmplă, că poate să fie, dau un exemplu aberant sau poate nu, un om care a fost căutat de DNA.
În cazul de față, în mod expres, juristul care a reieșit în urma acestui concurs este un domn care, într-adevăr, a avut un dosar deschis. Deci la DNA, practic, fapta care i s-a imputat a fost că a pus presiuni ceva în ideea unui trafic de influență, că a pus presiuni pe un director Apele Române să facă ceea ce trebuia să fie făcut la ordinele primite, pentru că era cu demisia albă în scris.
Și atunci, pentru că avea demisie albă în scris, conform rechizitoriului făcut de procurori, acest domn director de la Apele Române ar fi trebuit să vină și să spună da la orice ordin i se dădea. Sigur, instanța s-a pronunțat și a spus că fapta nu există. Dar eu vă întreb, este normal să fiu pusă în situația în care să am un singur om pe listă, un om care se va uita pe corectitudinea concursurilor care vor fi realizate pentru noii directori din regiunile Romsilva”.
Apel la transparență și responsabilitate
Diana Buzoianu a concluzionat că este inadmisibil ca instituția responsabilă pentru pădurile României să funcționeze cu o astfel de lipsă de transparență și cu o selecție atât de limitată și discutabilă a personalului.
Ea a solicitat o reformă profundă, mai multă transparență în concursurile pentru posturile din conducerea Romsilva și o implicare reală a Ministerului Mediului în supravegherea activității acestor direcții silvice.
“Acest domn, din câte știu eu, a fost parlamentar în mandatul anterior – parlamentar PNL, dar nu este asta discuția.
Discuția este despre faptul că, în momentul în care îți vine o listă în urma unui concurs și singurul om care este pentru un post, tu ai un singur om pe care poți să-l numești pe acel concurs, și este vorba aici despre o autoritate care gestionează pădurile României, un patrimoniu național uriaș. Nu este normal ca la latitudinea Ministerului Mediului să-ți vină un singur om. Înseamnă că acolo concursul nu a fost suficient de bine promovat, încât să se înscrie sau să dea suficient de multă încredere experților să se înscrie și să verifice dacă au fost îndeplinite toate condițiile, ca să vină cât mai multă lume, ca să atragă câți mai mulți oameni”.