Toni Neacșu demontează reforma Bolojan la pensiile magistraților: proiectul încalcă deciziile CCR
Reforma pensiilor magistraților anunțată de guvernul Ilie Bolojan se lovește de critici dure din partea specialiștilor în drept. Avocatul Adrian Toni Neacșu a acuzat, într-o intervenție la B1 TV, că proiectul încalcă flagrant toate deciziile Curții Constituționale din ultimii ani privind acest subiect și anticipează că, în această formă, legea va fi respinsă de CCR.
Proiectul, criticat încă din faza de concepție
Avocatul Toni Neacșu a analizat prevederile proiectului de lege care ar urma să reformeze sistemul pensiilor de serviciu pentru magistrați. Invitat la emisiunea „News Pass cu Laura Chiriac” de pe B1 TV, Neacșu a explicat de ce, în opinia sa, textul prezentat public nu respectă hotărârile Curții Constituționale:
„Cu precizarea că eu nu cred că avem un proiect legislativ în momentul de față. Avem câteva idei enunțate de domnul Bolojan care vor suferi modificări nenumărate în perioada următoare, poate nu atât în urma discuțiilor cu magistrații, pentru că este evident că ei se vor opune, dar, în primul rând cu Ministerul Justiției care trebuie să garanteze respectarea deciziilor CCR.
Cu aceste precizări, vreau să vă spun că, într-adevăr, pur și simplu, s-au încălcat toate deciziile CCR date undeva din 2018, când a fost pusă în spațiul public această problemă a pensiilor magistraților, finalizată în cele din urmă în 2022, respectiv 2023, cu niște modificări esențiale care nu sunt cunoscute”, a subliniat Neacșu.
Constituționalitatea proiectului, pusă sub semnul întrebării
Unul dintre principalele reproșuri vizează perioada de eșalonare a creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați. Potrivit avocatului, proiectul prevede o creștere la 60 de ani în doar patru ani, deși CCR a decis anterior că și un termen de zece ani ar fi insuficient pentru a respecta garanțiile constituționale:
„De exemplu, în legea actuală, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani. Este adevărat că se ajunge la această vârstă într-o eșalonare care, pentru foarte multă lume poate părea exagerată. Undeva în 2045 s-ar ajunge la această vârstă.
CCR a considerat că această eșalonare a vârstei de pensionare, pe viitor, a magistraților, de la 48 de ani la 60 de ani, în doar zece ani, este insuficientă pentru a satisface garanțiile constituționale ale statutului magistraților.
Or noi vorbim acum de o eșalonare în patru ani. Dacă zece ani de eșalonare au fost considerați insuficienți, vă dați seama că patru ani sunt din start căderii (la CCR), dacă se va ajunge la această propunere”, a avertizat avocatul.
Reducerea cuantumului pensiei, în dezacord cu jurisprudența CCR
O altă critică majoră formulată de Toni Neacșu se referă la scăderea procentului la care ar urma să fie raportată pensia magistraților, de la 85% la 70% din ultimul salariu net, deși chiar și nivelul de 85% fusese considerat de CCR drept insuficient:
„Sunt multe alte propuneri. Iar cea mai importantă prevedere este cea justificată de CCR pe o anumită jurisprudență, inclusiv a CJUE, dar și pe anumite acte internaționale – pe care le evocă și CSM – că pensia magistraților ar trebui să fie cât mai apropiată de ultimul salariu net aflat în plată.
Or deja coborâm la 70%, în acest proiect, în condițiile în care 85% din salariul net aflat în plată a fost considerat, de CCR, ca fiind insuficient pentru a satisface aceste garanții constituționale ale statutului magistraților”, a mai precizat avocatul.
Ce soartă va avea proiectul la Curtea Constituțională
Avocatul subliniază că, dacă proiectul va fi menținut în această formă, soarta sa este deja pecetluită la CCR. Neacșu crede că adevăratul scop ar putea fi blocarea oricărei reforme reale a pensiilor de serviciu:
„Și sunt foarte multe prevederi, practic alineat de alineat din acest proiect, care încalcă câte o decizie a CCR. De aceea, eu am ferma convingere că nu va rămâne în această formă.
Dar dacă va rămâne într-o formă asemănătoare cu cea pe care o avem acum nu se va face (legea – n. red.) decât pentru a fi căzută la CCR și pentru a nu se face o adevărată restructurare a pensiilor magistraților”, susține Toni Neacșu.
Toni Neacșu susține că adevărata miză a proiectului Bolojan
În final, avocatul consideră că miza reală a proiectului nu vizează de fapt pensiile magistraților, ci pensiile militare, unde se urmărește creșterea vârstei de pensionare. Neacșu subliniază că pentru magistrați reforma a fost deja realizată, iar presiunea Comisiei Europene și a PNRR-ului vizează de fapt sistemul militar:
„După cunoștința mea, jalonul 215 din PNRR este închis în ce privește reforma, raționalizarea pensiilor magistraților. Este deschis în continuare – și acesta este motivul pentru care România are suspendate fondurile, fonduri importante pe acest jalon – în ceea ce privește celelalte pensii speciale din care cele mai importante sunt cele militare, în care intră nu doar militarii, ci și polițiștii, jandarmii, SRI, SIE ș.a.m.d.
Eu cred că guvernul României, Ilie Bolojan, acolo vor să ajungă, la o modalitate de raționalizare și a acestor pensii. Nu atât în ceea ce privește cuantumul lor, pentru că acolo nu avem problema de inechitate enormă pe care o avem la pensiile magistraților, cât în ceea ce privește condițiile de pensionare pe acele legi. De exemplu, vârsta minimă de pensionare pe legea pensiilor militare este de 45 de ani, în anumite condiții”, a concluzionat avocatul Neacșu.
