Reducerea drastică a conducerii Romsilva
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat joi o serie de propuneri majore menite să reformeze semnificativ activitatea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, începând cu o reducere drastică a structurii de conducere.
Într-o declarație de presă după ședința Guvernului, aceasta a anunțat că numărul directorilor din cadrul instituției va fi redus de la 99 la doar 12, reprezentând o diminuare de aproape 90%.
În paralel, se propune comasarea direcțiilor silvice, trecând de la 41, câte sunt în prezent, la 12 direcții regionale, ceea ce reflectă o reorganizare amplă ce urmărește eficientizarea administrării pădurilor.
„Am zis că va fi prioritatea zero reorganizarea Romsilva. La o lună distanță venim cu o propunere concretă. Ea se clădește pe 3 piloni: regionalizarea direcților silvice: azi există 41, pentru fiecare județ în part, propunerea din HG e de 12 direcții silvice, asta înseamnă o scădere de 70% din numărul de direcții silvice, e o scădere necesară, nu e o nevoie reală pentru 41 de direcții.
Menționez și numărul de directori tot în acest pilon: fiecare direcție are între 2-4 directori, cele silvice regionale care vor fi înființate vor avea un director. O scădere de 90% a numărului actual de directori, câștigăm bani la buget 19 milioane de lei. Banii vor fi folosiți la Romsilva pentru administrarea pădurilor.
Al doilea pilon: contabilitate, eficientizare financiară. Vorbim despre nevoia de a avea separată activitatea privind gestionarea pădurilor efectiv de exploatare, de întreținere de drumuri, de alte activități Romsilva.
Ne dorim să nu mai existe găuri negre în activități secundare pe care le gestionează Romsilva ca banii să meargă spre activitatea ei de bază: administrarea pădurilor. În afara acestei activități principale, dacă Romsilva decide să desfășoare și activități secundare, acestea trebuie să fie profitabile economic.”
Trei piloni pentru o reformă profundă
Această reformă se bazează pe trei piloni esențiali. Primul vizează reducerea excesului birocratic, prin regionalizarea direcțiilor silvice și simplificarea structurii de conducere, cu un impact bugetar estimat la economii de 19 milioane de lei, bani ce vor fi reinvestiți în managementul pădurilor.
Al doilea pilon se concentrează pe optimizarea financiară, prin separarea clară a activităților de bază – administrarea pădurilor – de cele secundare, precum exploatarea forestieră, întreținerea infrastructurii sau alte servicii conexe.
Ministrul a subliniat necesitatea ca aceste activități secundare să devină profitabile și să nu afecteze financiar obiectivul principal al instituției. În al treilea rând, posturile de director din noile direcții regionale vor fi ocupate prin concursuri publice, pentru a garanta transparență și profesionalism, dar și pentru a elimina situațiile de incompatibilitate actuale.
„Ne dorim ca cele 12 direcții regionale, când vor fi înființate, să fie organizate concursuri pentru funcțiile de directori. Asta ar trebui să rezolve inclusiv aceste situații de incompatibilități.”, a mai precizat Diana Buzoianu.
Gestionarea populației de urși, între echilibru și siguranță
În ceea ce privește managementul faunei sălbatice, Diana Buzoianu a abordat provocarea numărului mare de urși din România. Date preliminare obținute prin analize ADN indică un efectiv estimat între 10.000 și 12.000 de exemplare, cifră ce urmează a fi confirmată până la sfârșitul anului.
Pe baza acestor date, ministerul va implementa un plan echilibrat pentru gestionarea carnivorelor mari, care să protejeze atât biodiversitatea, cât și siguranța populației.
Ministrul a criticat pozițiile extreme, care au alternat între protecția totală a urșilor și măsuri radicale de reducere a efectivelor, ambele având consecințe tragice pentru oameni și comunități.
„România a cheltuit deja multe milioane de euro pentru a număra acești urși și știm deja o analiză preliminară a studiului cu probe ADN, nu luat în funcție de urme, cu greu poate să fie contestat, avem numărătoare preliminară: între 10 mii și 12 mii. Până la finalul anului vom avea cifra finală.
În funcție de această cifră trebuie pus în aplicare planul de management al carnivorilor mari care va trebui să vină și cu răspunsuri concrete la cum putem face față ca stat la un număr de urși care depășește capacitatea noastră de gestionare. eu îmi doresc să protjeăm și biodiversitatea, dar și viața oamenilor.
trebuie să găsim măsuri echilibrate, până acum discuțiile au fost în extremă: fie nu ne atingem deloc de niciun urs, fie îi omorâm pe toți.
Ambele extreme au dus la morți de oameni. Nu e normal ca comunități întregi să trăiască un coșmar.”, a răspuns aceasta.
Adaptarea la schimbările climatice
Legat de schimbările climatice, ministrul a evidențiat nevoia urgentă de adaptare a orașelor și zonelor rurale la fenomenele de secetă și deșertificare, în special în regiunile sudice ale țării.
Planurile de împăduriri finanțate prin PNRR și modificările din Codul Silvic reflectă această orientare strategică, introducând obligativitatea adaptării planurilor de management forestier la noile condiții climatice.
Totodată, sunt în curs de stabilire măsuri rapide pentru intervenția asupra pădurilor afectate de uscăciune și de stresul climatic, pentru a conserva speciile și a preveni degradarea ecosistemelor.
„Trebuie să ne axăm mai ales pe adaptarea orașelor și comunităților la schimbările climatice. există județe întregi din sudul țării care se deșertifică, acolo deja există planul de împăduriri din PNRR. Inclusiv în Codul Silvic pentru prima dată e trecut că trebuie adaptate planurile de management ale pădurilor la schimbările climatice.
Suntem în aceste zile în discuții de cum implementăm măsuri rapide de intervenție pentru pădurile care se usucă, speciile de arbori nu mai rezistă la clima din acele zone.”, a declarat Diana Buzoianu, referitor la criza climatică.
