Un milion de romani, lasati la mana strainilor

Un milion de romani, lasati la mana strainilor
Publicat de CAPITAL la 18 martie 2004, 12:00

Antena 1. Barbatii spun ca problemele au aparut inca de la inceput. „A trebuit sa dam spaga ca sa fim selectionati”, spune Raescu. Acuzatia este vehement negata de Florea Costache, patronul Social Com: „Oamenii platesc cinci milioane de lei, pentru care primesc chitanta, ca taxa de procesare a actelor si taxa de transport”.Adevaratele nereguli au aparut, insa, in Germania. Cei doi spun ca, desi munceau peste 12 ore pe zi, nu li se platea nici macar salariul cuvenit pentru opt ore. Vandici spune

Antena 1. Barbatii spun ca problemele au aparut inca de la inceput. „A trebuit sa dam spaga ca sa fim selectionati”, spune Raescu. Acuzatia este vehement negata de Florea Costache, patronul Social Com: „Oamenii platesc cinci milioane de lei, pentru care primesc chitanta, ca taxa de procesare a actelor si taxa de transport”.Adevaratele nereguli au aparut, insa, in Germania. Cei doi spun ca, desi munceau peste 12 ore pe zi, nu li se platea nici macar salariul cuvenit pentru opt ore. Vandici spune ca li s-au retinut ilegal circa 800 de euro pe luna, asta fara sa se ia in calcul orele suplimentare. In plus, el sustine ca Social Com le datoreaza salariul minim pe economie pe care ar fi trebuit sa il vireze familiilor din tara pe toata durata contractului. In replica, Florea Costache afirma ca oamenii au semnat contracte si state de plata pentru sumele incasate in Germania. „Semnaturile de pe contracte ne-au fost falsificate si se va dovedi la proces”, se apara macelarii. Cat despre salariul din tara, Costache spune ca nu l-a platit pentru ca Raescu si Vandici nu au acceptat sa semneze imputernicirea prin care acesti bani sa le fie retinuti in Germania.Dar adevaratul necaz a venit la inceputul lui ianuarie 2003, in ultima luna de contract. Nemultumiti si temandu-se ca vor fi trimisi acasa fara ultimul salariu, 16 macelari au refuzat sa mearga la lucru. In noaptea urmatoare, ei au fost atacati de cateva zeci de colegi, insotiti de Ideke, inarmat cu un pistol. „Eu am vorbit cu Ideke si el spune ca nu a dat. De altfel, a si fost eliberat din arest dupa doua saptamani”, spune Costache.Cert este ca, in urma incidentului, Social Com a primit, in aprilie 2003, interdictie de un an pe teritoriul german. Iar Ideke a fost arestat, in noiembrie, sub acuzatia de frauda, prejudiciul ridicandu-se la circa 40 de milioane de euro. Caci, daca legal castiga intre 700 si 1.000 de euro pe cap de muncitor, se pare ca Ideke incasa, ilegal, cam inca pe atat.Acum, muncitorii asteapta deznodamantul afacerii de la autoritatile germane. Ei spun ca cele romane nu i-au ajutat in nici un fel. „Am sunat la ambasada si la consulat, ne-au trimis la Directia Consulara de la Externe, de aici la Ministerul Muncii, la OMFM, apoi inapoi la Directia Consulara”, spune Raescu.Ambasadorul Romaniei la Berlin, Adrian Vierita, spune ca a verificat si nici o astfel de sesizare nu a fost inregistrata la ambasada sau la Consulatul din Bonn. Daniela Andreescu, directoarea Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, explica, la randul ei, ca firmele care au dreptul sa trimita forta de munca in strainatate sunt in grija Inspectiei Muncii (IM).”Inspectoratele teritoriale verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege si inregistreaza aceste firme. Nu se poate vorbi de o avizare a acestora de catre IM”, spune Valentina Contescu, inspector general de stat adjunct al Inspectiei Muncii.Cu alte cuvinte, desi exista o lege dedicata protectiei cetatenilor romani care muncesc in strainatate, firmele cu pricina sunt cam lasate de capul lor. si oricine are cateva sute de mii de lei pentru a bifa la obiectul de activitate si „selectia si plasarea fortei de munca” (adica 1.757 de societati comerciale, din care 496 numai in Capitala) se poate ocupa linistit de aceasta afacere deosebit de banoasa: un muncitor trimis afara aduce intre 100 si 300 de euro pe luna. Asta cand nu este tras pe sfoara.Caci macelarii pacaliti si batuti in Germania nu sunt singurii. si cazurile de acest gen sunt mai multe decat ar vrea autoritatile sa recunoasca: sute de marinari romani au fost parasiti de armatorii straini prin porturi, fara bani, fiind obligati sa cerseasca pentru a avea ce sa manance. In Irlanda, 51 de muncitori aveau de primit salarii restante pe mai multe luni, in valoare de aproape jumatate de milion de euro. Unii capsunari au reclamat ca au muncit peste orele din contract si ca au fost cazati in conditii insalubre, apa de baut provenind din reteaua de irigatii.Dar cele mai multe probleme au aparut in Israel, de unde vin zeci de plangeri privind abuzurile angajatorilor, dar si nepasarea autoritatilor romane. In urma cu doar cateva zile, ambasadoarea Mariana Stoica a fost acuzata de o asociatie a lucratorilor romani ca refuza sa-i ajute.Iar atata vreme cat se va ramane la nivelul de intentii si texte de lege facute sa sune frumos, astfel de situatii se vor repeta cu siguranta.

Ministrul Sarbu Ii furniza fratelui forta de munca
Tot in carmangerie, ba chiar si in aceeasi zona in care isi desfasoara afacerile Social Com, activeaza firma Donald’s din Budesti, judetul Calarasi. In perioada 1997-2003, fratele ministrului delegat Marian Sarbu, Gabriel Sarbu, a fost patron al acesteia. Societatea lui a primit, in 2002 si in 2003, contracte de munca in Germania din partea autoritatilor romane.Invitat in studioul emisiunii „Cutia neagra”, Marian Sarbu, care se ocupa in continuare direct de forta de munca plasata in strainatate, a dat din colt in colt cand a fost intrebat de Donald’s. La inceput, el a spus ca fratele sau nu a fost niciodata asociat la aceasta firma, apoi ca Ministerul nu verifica asociatii firmelor, dupa care a tinut sa precizeze ca nu a fost vorba de un conflict de interese.

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Arhiva
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.