Un deceniu de urcusuri si coborasuri

In urma cu un deceniu, cand in revista de fata se publicau primele articole referitoare la potentialul, evolutia si perspectivele pietei romanesti, analizand diverse sectoare de activitate, doar doua surse puteau fi mentionate ca provenienta a informatiilor: Comisia Nationala de Statistica si „estimarea Capital”. Doi-trei ani mai tarziu, situatia avea sa se schimbe radical, o data cu aparitia primelor firme de cercetare de piata (market research). Acel moment avea sa marcheze inceputul unei indu

In urma cu un deceniu, cand in revista de fata se publicau primele articole referitoare la potentialul, evolutia si perspectivele pietei romanesti, analizand diverse sectoare de activitate, doar doua surse puteau fi mentionate ca provenienta a informatiilor: Comisia Nationala de Statistica si „estimarea Capital”. Doi-trei ani mai tarziu, situatia avea sa se schimbe radical, o data cu aparitia primelor firme de cercetare de piata (market research). Acel moment avea sa marcheze inceputul unei industrii inedite pentru noi, cu mare potential, chiar daca dezvoltarea sa de pana acum nu a fost foarte dinamica.

Firmele specializate in servicii de sondare a pietei, aparute in faza in care se putea deja vorbi si in Romania de concurenta, succese si esecuri, n-au facut decat sa abordeze lucrurile intr-un mod profesionist: cine si de ce este in pierdere, care sunt principalii jucatori de pe piata, care este pozitia fiecaruia, cine si cum are sansa sa creasca, cine risca sa iasa din competitie, care sunt asteptarile consumatorilor romani vizavi de oferta de produse si servicii.

„Cresterile si scaderile spectaculoase ale diferitelor piete din Romania au motivatii complexe, depinzand atat de evolutia macroeconomica si culturala interna, cat si de conjunctura internationala”, precizeaza Daniel Enescu, General Manager la compania Daedalus Consulting.

Trecand in revista cateva domenii analizate in perioada 1992-2002, constatam ca anumite situatii au generat cresteri notabile pe unele piete. Este vorba, in primul rand, de aparitia unor produse si servicii cu grad de noutate absoluta pentru Romania: asigurari de viata, telefonie mobila, carduri bancare, IT, Internet – piete pe care se asteapta in continuare cresteri sustinute -, dar si scutece de unica folosinta, parfumerie de lux, restaurante de tip fast-food, alimente preambalate, hrana pentru animale de companie etc.

„In general, aceste piete au fost „tractate” de companii multinationale sau straine care au investit masiv in publicitate si in educarea consumatorului. In unele cazuri, s-au depasit si cele mai optimiste previziuni – un exemplu in acest caz fiind telefonia mobila”, mentioneaza Daniel Enescu.

Pe de alta parte, au avut de castigat si cei care au mizat pe dezvoltarea unor servicii si produse care existau pe piata, ridican-du-le la o calitate mult superioara (bere, lactate, pasta de dinti, electrocasnice, autoturisme, acumulatori auto). De multe ori, categoriile de produs au fost redefinite, prin prisma pozitionarii si a beneficiilor transmise, in asa fel incat sa atraga cat mai multi consumatori. Amintim aici detergentii de rufe, care continua sa fie o mare provocare pentru fabricantii de produse de curatat, dupa ce, an de an, am asistat la un aflux de marci puternice noi si la extensii ale celor deja existente.

Sunt situatii in care dezvoltarea calitativa a unei piete poate fi considerata un aspect mai important decat cel cantitativ. Exemplificam in acest sens cazul companiei Colgate-Palmolive, care si-a inceput activitatea pe plan local chiar in 1992. Prin programele specifice derulate anual, compania americana si-a asumat rolul de a educa publicul si de a forma deprinderi corecte de igiena orala. Datorita acestui fapt, in ultimul deceniu lucrurile au evoluat in domeniul pastelor si periutelor de dinti de la produse simpliste, care asigurau nevoi de baza, la produse complexe si eficiente.
Piata produselor lactate din categoria „branded”, in special cea a iaurturilor, a fost extrem de dinamica. Astazi avem de-a face cu o perceptie complet modificata asupra unui aliment considerat, pana nu de mult, banal.

Declinul altor piete a fost un fenomen vizibil si previzibil cu precadere in sectoarele care necesitau investitii masive si care nu au mai fost sustinute de stat: industria miniera, a constructiilor civile, industria de aparare, chimica, alimentara (cu cateva exceptii), metalurgica, aeronautica, de masini si echipamente, industria materiilor prime pentru tesaturi si confectii.

· Armament (industria de aparare): de la 300 mil. USD, la 39 mil. USD
· Carne (industria alimentara): de la 623 mii tone, la 250 mii tone
· Lapte pentru consum: de la 4 mil. hl, la 1 mil. hl
· Televizoare: de la 318 mii buc., la 31 mii buc.
· Tricotaje: de la 67 mil. buc., la 38 mil. buc.
· Sticlarie: de la 206 mii tone, la 129 mii tone
· Sapun: de la 14 mii tone, la 2 mii tone
Produse Autohtone care si-au diminuat piata in ultimii zece ani

In declin

· Scaderea unor piete a fost generata de cativa factori dominanti. Astfel, modificarile intervenite in stilul de viata al romanilor au generat diminuarea vanzarilor la anumite categorii de produse aflate altadata in voga: televizoare alb-negru, congelatoare, bibelouri.

· Produsele traditionale au fost inlocuite de substituenti: consumul de vin a scazut din cauza cresterii consumului de bere, iar untul pare a depune armele in fata margarinei.
· Educarea pietei si cresterea exigentelor consumatorilor constituie o alta cauza a declinului pana la disparitie a unor piete. Unul din exemplele cele mai concludente: sucurile la dozator.