Există semnale care arată că Ucraina face lucrări de dregare a canalului Bâstroe, lucru ce va avea efecte grave asupra mediului și a Deltei Dunării. Pe fond, analistul politic Bogdan Chirieac a vorbit despre această situație, spunând că, din păcate, România nu reacționează.

„Noi nu reacţionăm, din nefericire, fiindcă acest scandal cu Bâstroe este de câţiva ani şi Ucraina a renunţat la el numai după ce Uniunea Europeană i-a atras serios atenţia. Dacă adânceşti acel canal, distrugi Delta Dunării, care este patrimoniu universal. Este o crimă împotriva mediului, într-o perioadă în care toată lumea se preocupă pe bună dreptate de mediu şi de climă”, spune cunoscutul analist politic.

Ucraina nu poate distruge ceea ce se află în patrimoniul universal

Deși înțelege problemele cu care se confruntă Ucraina, Bogdan Chirieac spune că asta nu înseamnă că ucrainenii pot distruge ceea ce se află în patrimoniul universal.

”Înţelegem că Ucraina are probleme. A găsit înţelegere deplină în România cu exporturile, cu faptul că porturile sale la Marea Neagră sunt practic blocate, inclusiv exportul de cereale – ştiţi acordul acela făcut de Turcia cu Rusia şi Ucraina – dar asta nu înseamnă că pot distruge ceea ce este în patrimoniul universal, ceea ce este, din toate punctele de vedere, un lucru extraordinar – Delta Dunării”, mai spune acesta.

Acțiunea nu a fost gândită destul de mult de către guvernul de la Kiev

Cunoscutul analist politic a mai spus că această acțiune nu a fost destul de gândită de către Guvernului de la Kiev. De asemenea, Bogdan Chirieac spune că este aberat ca Uniunea Europeană să ceară un punct de vedere din partea României.

”Este, dacă vreţi, o acţiune insuficient gândită din partea Guvernului de la Kiev. Iar, aici, faptul că UE cere un punct de vedere României… La ce să ceri punct de vedere? Ca să distrugi o rezervaţie? Este aberant acest lucru”, a mai spus el.

Proiectul a început din 2004

În 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice pe brațele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, care aveau ca scop construirea unui canal care putea oferi o altă cale de prin care navele maritime puteau avea acces la porturile Dunării de Jos.

Planificarea inițială arăta că este vorba doar de o singură etapă, însă, mai apoi, s-a luat decizia ca proiectul să fie divizat în două etape. Cea de-a doua etapă consta în creșterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.

România a sesizat mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului, iar acestea au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului. Pe fond, ele au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute.

În cadrul reuniunii Conferinței Părților la Convenția de la Espoo, din decembrie 2020, Ucraina a anunțat că va renunța la proiectul inițial și că va respecta cerințele de evaluare asupra mediului.

Anul trecut, la jumătatea lunii iulie, ministrul Bogdan Aurescu a anunțat că România și-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe.

„E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare”, a precizat ministrul