Ultimele date INS: Rata șomajului a crescut în 2020. Care au fost cele mai afectate domenii

Rata șomajului a crescut anul trecut față de anul 2019, arată datele Institutului Național de Statistică, care punctează și o rata de ocupare mai mare în mediul urban față de mediul rural. De asemenea, datele INS arată că nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior.

Rata şomajului a crescut la 5% în 2020, faţă de 3,9% în 2019, iar cea mai mare rată a şomajului a fost de 17,3% şi s-a înregistrat în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică(INS), citate de news.ro.

„Rata şomajului a fost de 5%, în creştere faţă de anul precedent (3,9% în 2019). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (5,3% la bărbaţi faţă de 4,7% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 1,4 puncte procentuale (5,8% în rural faţă de 4,4% în urban). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani)”, arată INS.

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata şomajului a fost de doar 2,2% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,5%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 29,9%. Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 8,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 47,2%.

Rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban

Potrivit INS, în anul 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%, în scădere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei). Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, faţă de 63,8% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,6%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 48,5%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,8%). Erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

“Salariaţii, în scădere faţă de anul precedent (-81.000 de persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (76,2%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2020 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 22,6% din populaţia ocupată”, se mai arată în comunicatul de presă.

Industria prelucrătoare și agricultura au avut de suferit

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 17,6% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor (15,7%) şi specialiştii în diverse domenii de activitate (15,5%).

Din totalul persoanelor ocupate, 20,5% lucrau în sectorul agricol, 29,7% în industrie sau construcţii şi 49,8% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6.774.000 de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (22,7%), comerţ (19,3%) şi construcţii (10,9%).

Comparativ cu anul 2019, scăderi mai importante ale numărului de persoane ocupate s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-101.900 persoane) şi în agricultură, silvicultură şi pescuit (-96.500 persoane). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în comerţ (+38.700 persoane) şi construcţii (+22.100 persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2020 au lucrat cu program parţial 581.000 persoane (6,8%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (83,4%). În anul 2020, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână; 148.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,8 ore pe săptămână.