După ce ieri Marc Faber a declarat că un război între Iran și Israel este inevitabil, a venit rândul lui Nouriel Roubini, economist născut chiar la Teheran, să-și manifeste îngrijorarea față de un conflict în Orientul Mijlociu.

Acesta a scris pe contul său de Twitter că cel mai mare risc pentru economia mondială acum este un război între Israel și Iran, care va avea consecințe nefaste asupra prețului petrolului.  

Marc Faber, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti de investiţii la nivel internaţional, a afirmat în cadrul unui interviu pentru Reuters, că tensiunile și riscurile politice din Orientul Mijlociu au crescut semnificativ, iar un război dintre Iran și Israel a devenit inevitabil. Faber este de părere că în acest context, cea mai bună și sigură investiție sunt metalele prețioase.

"Riscul politic era destul de ridicat în urmă cu 6 luni, iar acum este și mai ridicat", spune Marc Faber, citat de Busines Insider. Acesta arată că "mai devreme sau mai târziu, Israelul sau Statele Unite vor lovi Iranul" .

Marc Faber, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti de investiţii la nivel internaţional, afirmase tot pentru Reuters că în următorii ani nu ar trebui să ne așteptăm la o revenire, pentru că tiparnița de bani care va fi pusă tot mai mult în funcțiune nu înseamnă deloc prosperitate.

Cunoscut ca adevăratul Dr. Doom, Faber a declarat că indiferent în ce parte a lumii va începe un război, Statele Unite vor fi nevoite să tipărească bani pentru a susține un conflict militar.
Cei mai mari importatori de petrol iranian

China: circa 550.000 barili pe zi

India: circa 320.000 barili pe zi

Japonia: circa 310.000 barili pe zi

Coreea de Sud: circa 220.000 barili pe zi

Turcia: circa 190.000 barili pe zi

Italia: circa 180.000 barili pe zi

Spania: circa 160.000 barili pe zi

Grecia: circa 110.000 barili pe zi

Africa de Sud: circa 60.000 barili pe zi

Franţa: circa 50.000 barili pe zi

Scenarii posibile

Julius Walker, strateg pe piaţa mărfurilor la UBS, prezintă patru posibile consecinţe asupra preţului ţiţeiului, în cazul în care o astfel de criză chiar va avea loc.

Primul scenariu presupune ca, după intrarea în vigoare a sancţiunilor împotriva Iranului, la 1 iulie, să dispară de pe pieţe 0,6 milioane de barili pe zi. În acest caz, preţul petrolului Brent va creşte la 130 de dolari pe baril sau poate mai puţin, de la 106 dolari cât este în prezent, dacă sancţiunile UE permit anumite excepţii pentru unele ţări cu probleme, cliente ale Iranului, cum ar fi Italia şi Grecia.

Un al doilea scenariu face referire la adăugarea, pe lângă sancţiunile europene, a unei reduceri de 10% din partea altor clienţi. În acest caz, preţul petrolului ar putea ajunge la 138 de dolari pe baril.

Al treilea scenariu implică sistarea completă a exporturilor iraniene de ţiţei, probabil în urma unui atac aerian israelian. În acest caz am vorbi despre o pierdere zilnică de ţiţei de 2,5 milioane de barili pe zi, şi un preţ al petrolului Brent de 205 dolari pe baril.

Cel din urmă scenariu este şi cel mai grav: el ia în cosiderare o întrerupere completă a producţiei iraniene de petrol. Aceasta ar putea surveni în urma unei acţiuni militare şi revolte populare de amploare. În acest caz am vorbi despre pierderi de 4 milioane de barili de ţiţei pe zi la nivel mondial şi un preţ al petrolului de 270 de dolari pe baril.