UE pune banii pe masă pentru Belarus. Ursula von der Leyen promite 3 miliarde de euro, cu anumite condiţii

Uniunea Europeană, prin vocea şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj ferm către cetăţenii şi autorităţile din Belarus. Se vorbeşte inclusiv despre un ajutor financiar consisten, cu anumite condiţii foarte clare însă.

Uniunea Europeană pare să fie dispusă să întindă o mână de ajutor Belarusului, cu condiţia ca ţara condusă de dictatorul Aleksandr Lukaşenko să îşi “schimbe direcţia” spre democraţie.

“Este timpul să schimbați direcția (…) Uniunea Europeană va fi aici să vă ajute”

Sprijinul ar urma să fie compus din ajutoare şi împrumuturi în valoare de 3 miliarde de euro.

În momentul în care Belarusul va declanşa tranziţia paşnică spre democraţie, UE va fi alături de această ţară, a dat asigurări preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“Avem două mesaje. Către oamenii din Belarus: vedem și auzim că vă doriți schimbarea, democrația, un viitor mai bun.

Către autoritățile din Belarus: represiunea, brutalitatea și constrângerile nu vor aduce legitimitate regimului vostru autoritar. Ați ignorat alegerea democratică a cetățenilor din Belarus.

Este timpul să schimbați direcția. Când – nu dacă – Belarusul va declanșa tranziția pașnică înspre democrație, Uniunea Europeană va fi aici să vă ajute”, a declarat Ursula von der Leyen.

La ce ar fi folosiţi cei 3 miliarde de euro?

Cele 3 miliarde de euro oferite de UE şi care ar putea ajunge în Belarus vor fi destinate reformelor structurale, precum reforma justiției, îmbunătățirea guvernanței economice, modernizarea infrastructurii, tranziția verde, digitalizarea și reconstruirea capitalului uman, relatează Radio Europa Liberă.

Eliminarea corupţiei, îmbunătăţirea relaţiilor comerciale cu Uniunea Europeană şi sprijinul acordat afacerilor mici şi mijlocii ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a economiei Belarusului.

Fondurile strucutrale vor veni de la Banca Europeană pentru Investiții și de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Comisia Europeană consideră însă că și Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional vor dori să susțină financiar un Belarus intrat pe drumul democraţiei.

De ce NATO a avut o reacţie mult mai blândă faţă de Belarus decât au cerut unele state membre?

Pe de altă parte, reacţia mai blândă a NATO după deturnarea cursei Ryanair către Minsk şi arestarea opozantului Roman Protasevici şi a iubitei acestuia pare să fi venit la insistenţele Turciei.

Membrii NATO au condamnat acțiunile regimului Lukaşenko, dar nu au inclus pedepsele sugerate de statele baltice și Polonia. S-a înlăturat din varianta finală și limbajul care amenința Belarusul cu încetarea colaborării cu NATO. Surse diplomatice apropiate de NATo susţin că acest lucru s-a întâmplat la insistențele Turciei.

Turcia are a doua cea mai mare armată dintre aliații NATO și ocupă o poziție strategică şi este posibil să fi adoptat această poziţie pentru a rămâne în graţiile Moscovei.

Sursa foto: Dreamstime