În timpul vizitei, von der Leyen s-a întâlnit cu președintele României, Nicușor Dan, și cu reprezentanți ai armatei române la baza aeriană Kogălniceanu și la portul militar Constanța. Discuțiile s-au concentrat pe prevenirea și combaterea amenințărilor maritime și hibride, în contextul tensiunilor din Marea Neagră și al războiului în Ucraina.
Pe lângă aceste teme, în turneul său prin Europa, Ștefan Popescu spune că von der Leyen analizează atent și problematica extinderii Uniunii Europene.
„Este clar, cu toții ne-o dorim, dar în același timp trebuie să privim cu luciditate”, subliniază analistul.
„E nevoie de claritate dacă proiectul european va mai fi unul funcțional și dacă Albania, Macedonia de Nord, Serbia, poate Republica Moldova, poate chiar Ucraina vor intra în Uniunea Europeană, dacă se vor păstra regulile de decizie, se conturează deja foarte clar una dintre consecințele previzibile ale extinderii. Anume, europenii înșiși nu vor mai credea în capacitatea noastră de a funcționa. Dacă ajungem la 32 de state membre? Sau la 33? Cum va fi atunci?”, se întreabă Popescu.
Înarmare în viteză
El subliniază apoi că europenii trebuie să se aștepte la o Uniune dominată de riscul vitezei multiple.
„Adică o Europă în interiorul Europei”, explică Dan Andronic, în completare.
De asemenea, în viitor, Ștefan Popescu spune că trebuie să se țină cont cu prisosință și de politică comercială a Statelor Unite ale Americii. Uniunea Europeană are mulți tați și multe mame, dar are la origine, totuși, Planul Marshall. Ideea ca țările să coopereze într-o logică transnațională a fost o idee americană.
Ori, în acest moment, Statele Unite ale Americii nu mai acceptă modelul economic german. Și atunci, Germania, adică principalul stat donator, principalul stat contributor la politica de coeziune, principalul stat de la care se așteaptă fondurile cele mai substanțiale pentru reconstrucția Ucrainei, acest stat va avea nevoie el însuși să cheltuiască bani pentru sine”.
Și aici, analistul introduce în discuție tema înarmării și spune că, în procesul construcție a unei armate puternice stă stă nevoia unui nou motor economic, pe fondul prăbușirii motorului reprezentant.
„Adică, pe scurt, ne întoarcem la complexul militar-industrial. Și, bineînțeles, această țară va avea nevoie pentru ea însăși de bani. Și atunci, fără îndoială, vor fi și consecințe în materie de resurse, de redistribuirea resurselor pe continent. Și trebuie să ne gândim ce se va întâmpla cu acea periferie europeană, din care și noi facem parte, din păcate, dacă vom mai avea o șansă să ne apropiem, să mai recuperăm sau, dimpotrivă, să ne îndepărtăm.
Toate lucrurile acestea nu sunt încă decise și cred că trebuie să ne pregătim de acest mare impact care se va produce în scurt timp. Pentru că până în 2030 sunt mai puțin de 5 ani”, a menționat Ștefan Popescu în cadrul podcastului.
Dan Andronic continuă cele explicate de analist și ține să precizeze apoi că Europa, din sursele sale, are între 3 și 5 ani să-și construiască o forță militară capabilă să rezistă la o agresiune din Est.
„Bineînțeles că vorbim de Rusia aici. În caz contrar, fiecare e pe cont propriu”, a adăugat jurnalistul.
Însă, Ștefan Popescu se arată destul de sceptic în ceea ce privește această armată europeană.
„Și revin către Germania și adresez următoarea întrebare. Cum să echilibrezi colosul demografic și economic care este în inima continentului, dacă acesta devine și un actor militar de prin plan?”.
Problematica nucleară
De asemenea, Ștefan Popescu vorbește și despre tema armelor nucleare, despre posibilitatea unei dezvoltării unei arme nucleare europene sub control german.
„Lucrul acesta la Paris a produs o adevărată explozie și neliniște”, a declarat analistul geopolitic.
Pe mai departe Dan Andronic a expus câteva informații pe care le are din partea fostului președinte Traian Băsescu, care europarlamentar atunci, membru în Comisia de Apărare, „la un moment dat, s-a pus în discuție problema arsenalului nuclear. Și francezii, bineînțeles, erau foarte mândri. Dar Băsescu le-a spus că Franța are vreo 2% din arsenalul nuclear, că 90 și ceva la sută se împărțea între Statele Unite și Rusia. Iar restul era deținut de Franța, India, Pakistan, dar nimic semnificativ”.
Jurnalistul povestește cum Traian Băsescu le-a spus atunci francezilor că ei nu mai pot întoarce cheița să trimiteți vreo rachetă, că nu mai sunt sub comanda lor aceste arme. Fostul președinte a punctat atunci că, din punctul acesta de vedere, NATO era, la acel moment, o structură militară care funcționa mai mult ca o umbrelă nucleară.
„Numai că, dacă retragerea americanilor devine mai mult decât declarativă, ideea securității capătă cu tot o altă turnură”, a relatat Dan Andronic.
„Eu nu cred că în cinci ani, Europa va fi în stare să facă o armată. Deși, ca buget, suntem de trei ori peste Rusia, suntem peste China, asta dacă aduni sumele pe care le cheltuiește fiecare țară din Uniune pentru apărare. Problema Europei este de coeziune funcțională. Dacă ai fluiera acum și ai încerca să aduni o armată europeană, nici nu știu cu ce te-ai putea alege”, a adăugat istoricul.
