UE ne plateste sa punem administratia publica pe Internet

Dupa ce in zilele precedente personalitati de cel mai inalt rang – de la presedintele Iliescu si premierul Nastase la ministrul Dan Nica si alti colegi de cabinet – ostenisera taind panglici, conferinta informaticienilor din administratie a avut doar doua scaune ocupate la masa rezervata guvernantilor: dna Adriana Ticau, secretar de stat la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), care a avut totusi timp sa adreseze un salut calduros si incurajari participantilor inainte de a

Dupa ce in zilele precedente personalitati de cel mai inalt rang – de la presedintele Iliescu si premierul Nastase la ministrul Dan Nica si alti colegi de cabinet – ostenisera taind panglici, conferinta informaticienilor din administratie a avut doar doua scaune ocupate la masa rezervata guvernantilor: dna Adriana Ticau, secretar de stat la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), care a avut totusi timp sa adreseze un salut calduros si incurajari participantilor inainte de a pleca spre alte treburi mai presante, si dl Marius Eugen Opran, secretar de stat la Ministerul Administratiei Publice (MAdP).
Prestatia dlui Opran a umplut insa cu asupra de masura golul din jurul Domniei sale, furnizand conferintei o agenda cu totul noua si diferita de aceea pregatita de organizatori (ARIES si ANIAP – Asociatia Nationala a Informaticienilor din Administratia Publica). Temele initial prevazute vizasera identificarea de solutii pentru cateva probleme grave ale domeniului:
· Incomunicabilitatea si incompatibilitatea solutiilor informatice utilizate de diversele administratii locale, care nu pot, din acest motiv, sa fie integrate unui sistem national.
· Reglementarea drepturilor de acces la bazele de date din administratia publica, precum si a licentelor pentru software.
· Statutul informaticianului din administratia publica, la ora aceasta discriminat si puternic demotivat in urma deciziei Guvernului, altminteri pozitiva, de a acorda facilitati fiscale (doar) specialistilor IT din sectorul privat. Informaticienii din administratia publica continua sa munceasca pe salarii modeste, desi creeaza adesea aplicatii software foarte valoroase, cum este de pilda programul realizat la Satu-Mare, in valoare de 150.000 USD. Chiar doamna Ticau anunta cu mandrie ca, dintre cele 280 de aplicatii pentru administratia locala, trimise din toata Europa la Bruxelles si acceptate pentru Conferinta de e-Government din 28-29 noiembrie, peste 10% provin din Romania. „A fost o surpriza extraordinara pentru noi!” – marturisea si reprezentantul MAdP. Din pacate, ministerul dlui Opran s-ar putea confrunta, in viitorul foarte apropiat, si cu o surpriza extraordinar de neplacuta: migrarea celor mai buni informaticieni care mai exista in administratia publica spre sectorul privat.
Dar, in timp ce aceste probleme au putut fi doar sumar discutate, necum lamurite, substanta conferintei a dat-o, pana la urma, Strategia Guvernului Romaniei de informatizare a administratiei publice, care a fost pe larg prezentata de dl secretar de stat Opran. Adoptat cu doua saptamani in urma prin hotarare de guvern, documentul contine un spectaculos plan de actiune care urmeaza sa integreze administratia publica din Romania intr-o retea europeana, pana in 2004.
40% din comune nu au retea telefonica fixa
Cu un efort financiar de 360 milioane USD – parte din fonduri nerambursabile de la UE, parte din credite externe sau din alocari bugetare – administratia publica va fi computerizata, se va crea o retea extra-net guvernamentala, pe suportul oferit de Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), precum si o retea de tip Internet, care va conecta toate administratiile locale. De asemenea, vor fi create portaluri informationale si portaluri de servicii la nivelul fiecarui judet, pe baza unor standarde comune. Prin intermediul acestora, 12 tipuri de servicii vor fi puse on-line la dispozitia cetatenilor, iar alte opt vor fi create pentru mediile de afaceri. Intr-o prima etapa, pana la 100.000 de e-carduri vor fi distribuite cetatenilor in acest scop. „Oamenii nu vor mai trebui sa stea la cozi la ghiseele administratiei publice, deoarece operativitatea serviciilor oferite va creste foarte mult, iar generatia tanara, indeosebi, va fi tentata sa utilizeze sistemele on-line”, puncteaza dl Opran beneficiile cele mai importante ale proiectului.
Nu atat beneficiile ridica insa semne de intrebare, nici bunele intentii ale Guvernului. In general, proiectul este credibil deoarece, la fel ca in cazul SAPARD etc., si acest program este o initiativa europeana, deci face parte din „figurile impuse” ale pregatirii Romaniei pentru aderare. Ceea ce insa nu se stie prea bine la Bruxelles si, uneori, nici la Bucuresti este de pilda ca, pe langa problemele serioase pe care le au informaticienii din administratia publica, aproape 40% din comunele din Romania nu sunt conectate la reteaua telefonica. Motiv pentru care e-Administratia s-ar putea opri, deocamdata, la nivelul oraselor cu 50 de mii de locuitori. Daca va ajunge acolo, pana in 2004, va fi totusi o performanta.