Noile măsuri ale UE afectează direct și piața de cazare din România, în special în marile orașe precum București, unde mii de apartamente sunt închiriate pe termen scurt prin platforme online.

Cazarea în regim hotelier, tot mai populară în București

În București, apartamentele în regim hotelier au devenit în ultimii ani o alegere frecventă pentru turiști. Și UE știe asta. Comparativ cu hotelurile clasice, aceste locuințe oferă mai mult spațiu, confort și prețuri competitive. Pe platformele de rezervări sunt listate în prezent peste 2.500 de astfel de unități, cele mai multe fiind amplasate în zonele centrale, aproape de atracțiile turistice.

Totuși, datele Ministerului Economiei arată că doar aproximativ 1.200 de unități sunt clasificate oficial. Această discrepanță ridică semne de întrebare privind conformarea cu legislația fiscală și de turism. Mulți proprietari preferă să evite birocrația și taxele, închiriind locuințele „la negru”, lucru care a determinat autoritățile să ia măsuri. Și UE dorește același lucru.

De exemplu, în cazul unui apartament situat ultracentral, închiriat cu 50–70 de euro pe noapte, veniturile pot depăși 1.500 de euro lunar – de două ori mai mult decât ar aduce o chirie pe termen lung. Astfel, atracția pentru acest tip de afacere este ușor de înțeles.

Platformele digitale, obligate să raporteze lunar veniturile

Noile reglementări europene impun platformelor de rezervări (precum Airbnb, Booking sau Vrbo) să transmită lunar autorităților fiscale informații despre toate rezervările făcute și veniturile generate. Această măsură are rolul de a reduce activitatea nedeclarată și de a permite un control mai eficient asupra veniturilor obținute de proprietari.

În plus, datele vor fi partajate între autoritățile fiscale ale statelor membre UE, facilitând combaterea evaziunii la nivel transfrontalier. Pentru România, acest lucru înseamnă o vizibilitate mult mai clară asupra unei piețe care până acum funcționa în mare parte fără control, potrivit adevarul.ro.

În paralel, autoritățile române pregătesc un cadru legislativ mai dur: proprietarii care nu își clasifică legal apartamentele riscă amenzi între 10.000 și 40.000 de lei. Totodată, platformele vor fi obligate să elimine anunțurile pentru unitățile care nu dețin certificat de clasificare.

Avantaje pentru turiști, birocrație în plus pentru proprietari

Pentru turiști, aceste schimbări sunt o veste bună. Apartamentele înregistrate oficial vor trebui să respecte standarde minime de calitate, ceea ce înseamnă mai multă siguranță, confort și încredere în rezervări. De asemenea, riscul de a cădea în capcana unor anunțuri false sau a unor locații neconforme va scădea.

Pe de altă parte, proprietarii vor trebui să se conformeze unor cerințe noi: înregistrare oficială, plată de taxe, raportare fiscală și eventuale investiții în amenajarea apartamentelor la standardele cerute. Deși unii consideră că birocrația va fi împovărătoare, alții văd în noile reguli o oportunitate de a-și consolida afacerea și de a opera legal, fără riscul de sancțiuni.

Reglementarea pieței – un pas spre normalitate

Experții din domeniul turismului consideră că acest proces de reglementare era inevitabil. Până acum, lipsa de reguli clare a creat o piață dezechilibrată, unde unitățile hoteliere clasice suportau povara fiscală, în timp ce numeroși proprietari operau în afara legii. Uniformizarea regulilor poate contribui la o competiție corectă și la colectarea mai eficientă a taxelor.

Totodată, pe termen lung, aceste schimbări pot duce la dezvoltarea infrastructurii turistice și la îmbunătățirea serviciilor oferite vizitatorilor. Pentru București, un oraș aflat într-o expansiune turistică semnificativă, profesionalizarea pieței de cazare poate deveni un avantaj competitiv important.