UE impune noi reguli pentru conținutul generat de AI. Deepfake-urile și chatbot-urile vor trebui marcate

Comisia Europeană a publicat versiunea finală a Codului de bune practici privind transparența conținutului generat de inteligența artificială. Documentul stabilește măsurile prin care companiile și organizațiile pot respecta obligațiile prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială.

Noile reguli vor intra în aplicare începând cu 2 august 2026 și urmăresc să ajute utilizatorii să identifice mai ușor conținutul creat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Conținutul generat de inteligența artificială va trebui marcat în anumite situații

Potrivit Comisiei Europene, regulile de transparență sunt necesare într-un context în care devine tot mai dificil pentru utilizatori să distingă între conținutul realizat de oameni și cel generat de sisteme AI.

Începând cu 2 august 2026, anumite tipuri de conținut create sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale vor trebui să fie etichetate în mod clar. Măsura vizează în special deepfake-urile, respectiv imaginile, înregistrările audio și videoclipurile generate sau manipulate astfel încât să pară autentice.

De asemenea, regulile se aplică anumitor texte generate sau modificate prin inteligență artificială atunci când acestea informează publicul cu privire la subiecte de interes public.

Reprezentanții Comisiei Europene au explicat că aceste cerințe de transparență îi ajută pe utilizatori să recunoască mai ușor conținutul generat sau modificat de inteligența artificială și contribuie la reducerea riscurilor de înșelăciune și manipulare.

Furnizorii de sisteme AI vor trebui să introducă mecanisme de identificare a conținutului

Codul de bune practici stabilește o serie de măsuri tehnice care vizează furnizorii de sisteme AI generative, inclusiv platforme precum ChatGPT, Gemini și alte servicii similare.

Aceste companii vor trebui să implementeze mecanisme care permit identificarea conținutului generat artificial. Printre soluțiile prevăzute se numără utilizarea metadatelor, a filigranelor digitale și a altor instrumente de detectare care să permită verificarea originii unui text, a unei imagini, a unui fișier audio sau a unui videoclip.

Scopul acestor măsuri este ca alte sisteme informatice să poată recunoaște automat conținutul creat cu ajutorul inteligenței artificiale și să ofere utilizatorilor informații suplimentare despre proveniența acestuia.

În paralel, Uniunea Europeană a introdus și un set de pictograme care pot fi utilizate pentru marcarea conținutului generat de AI, astfel încât informațiile să fie mai ușor de înțeles pentru public.

Utilizatorii vor trebui informați și atunci când discută cu un chatbot

Noile reguli nu se limitează doar la imagini, videoclipuri sau texte.

Documentul prevede că utilizatorii trebuie informați în mod clar atunci când interacționează cu un sistem AI interactiv. Astfel, persoanele care discută cu un chatbot sau cu un alt sistem automatizat trebuie să știe că interlocutorul lor este un program bazat pe inteligență artificială și nu o persoană reală.

Această cerință face parte din măsurile de transparență introduse de Uniunea Europeană pentru a limita situațiile în care utilizatorii pot fi induși în eroare cu privire la natura serviciului cu care interacționează.

Publicațiile care verifică editorial conținutul vor beneficia de o excepție

Codul include și o excepție importantă pentru instituțiile media și organizațiile care utilizează inteligența artificială în procesul editorial.

Obligația de etichetare a textelor generate sau modificate cu ajutorul AI nu se aplică în cazul materialelor care trec printr-un proces de verificare umană și sunt publicate sub responsabilitate editorială.

Astfel, dacă un text este verificat, revizuit și aprobat de oameni înainte de publicare, iar o redacție sau o organizație își asumă responsabilitatea pentru conținutul respectiv, nu va fi necesară marcarea acestuia ca fiind generat de inteligența artificială.

Această prevedere a fost introdusă pentru a evita obligații suplimentare în cazul proceselor editoriale în care inteligența artificială este utilizată doar ca instrument de sprijin.

Codul a fost elaborat împreună cu sute de organizații și experți

Documentul publicat de Comisia Europeană a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații din industrie, mediul academic, sectorul public și societatea civilă.

Deși aderarea la acest cod de bune practici este voluntară, obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială sunt obligatorii pentru entitățile vizate de legislație.

Organizațiile care aleg să semneze codul vor putea utiliza măsurile și procedurile descrise în document pentru a demonstra mai ușor că respectă cerințele europene.

Potrivit experților implicați în redactarea documentului, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale aduce numeroase beneficii, însă poate amplifica și riscuri precum dezinformarea, manipularea, frauda sau uzurparea identității. Noile reguli au fost concepute pentru a oferi utilizatorilor instrumente suplimentare prin care să poată identifica mai ușor conținutul generat artificial.