Media Freedom Act intră în vigoare în luna august
Media Freedom Act intră în vigoare în luna august. Actul normativ mai stabilește măsuri clare pentru protejarea jurnaliștilor împotriva supravegherii nejustificate, intimidării și pentru asigurarea confidențialității surselor jurnalistice. Regulamentul urmărește, totodată, să sporească gradul de înțelegere al publicului și al autorităților în legătură cu actorii care influențează discursul mediatic, precum și cu mecanismele prin care resursele financiare — publice sau private — sunt distribuite în sectorul media.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) a organizat o conferinţă dedicată aplicării Regulamentului European privind Libertatea Mass-Media (Media Freedom Act). La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice, jurnalişti și specialiști în domeniu, care au analizat implicațiile noii reglementări europene asupra presei din România.
Discuțiile s-au concentrat pe aspecte esențiale precum consolidarea independenţei editoriale, creşterea transparenţei în finanţarea media şi întărirea mecanismelor de protecţie pentru jurnalişti.
Jurnalista Ruxandra Săraru a subliniat că obiectivul esenţial al noii reglementări europene este asigurarea libertăţii de exprimare. Ea a accentuat importanţa colaborării cu mediul academic în acest proces.
„Alături de noi se află principalii actori din mediul universitar şi ne dorim ca aceşti actori să ne fie parteneri de bază în acest demers legislativ”, a punctat aceasta.
Mircea Abrudean a declarat că va sprijini toate iniţiativele legislative care vizează protejarea jurnaliştilor
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că va sprijini toate iniţiativele legislative care vizează protejarea jurnaliştilor şi consolidarea libertăţii mass-media. El a subliniat că presa liberă reprezintă un pilon fundamental al democraţiei, mai ales într-un context naţional şi internaţional marcat de instabilitate, crize sociale şi economice.
„Libertatea mass-media nu trebuie percepută ca un privilegiu, ci este un drept fundamental – dreptul de a fi informat corect şi onest, bineînţeles complet. Cu toţii avem responsabilitatea de a garanta respectul pentru adevăr şi transparenţa decizională, astfel încât mass-media liberă să contribuie efectiv la asigurarea unui viitor mai bun pentru cetăţenii noştri.
România se aliniază standardelor Uniunii Europene în transmiterea mesajului clar că mass-media liberă, independentă şi transparentă este cheia unei democraţii funcţionale”, a declarat el.
„Cred că trebuie să ne asigurăm că misiunea mass-media trebuie să fie informarea în mod independent şi corect a publicului. Nu trebuie să fie controlată în niciun fel de interese economice sau politice.
Mai mult, e important pentru noi toţi să beneficiem de mass-media profesionistă, care îşi asumă cu responsabilitate să informeze corect şi să prezinte adevărul şi să ofere informaţii de interes public, contribuind, totodată, la combaterea ştirilor false, atât de mult propagate în spaţiul public în zilele noastre.
De aceea, este nevoie să fie asigurată transparenţa în raport cu sursele de finanţare, evitând conflictele de interese. (…) Mass-media nu trebuie să fie confortabilă pentru oamenii politici”, a adăugat Abrudrean.
Presa liberă nu este un moft democratic
Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, a apreciat că subiectul conferinţei — provocările şi perspectivele privind libertatea presei în România — nu este doar de maximă actualitate, ci şi de importanţă fundamentală pentru viitorul democraţiei în ţara noastră.
„Deşi garantată prin diferite acte juridice, atât interne, cât şi europene sau internaţionale, vedem că libertatea presei sau presa, în general, se confruntă cu presiuni de diferite tipuri, fie presiuni economice, fie presiuni din partea factorului politic, fie presiuni într-un context global tot mai complicat.
Cred că acest regulament are misiunea, menirea de a încerca să-i protejeze pe jurnalişti în a-şi face meseria cât mai corect, a informa şi a deranja. (…) Cred că educaţia are un rol esenţial dacă vrem ca această reglementare să treacă dincolo de hârtie, să devină o realitate în România”, a punctat el.
Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a declarat că Media Freedom Act transmite un mesaj clar și puternic, reflectând o angajare publică fermă față de valorile fundamentale ale spaţiului european.
„Vocea jurnaliştilor trebuie să fie liberă şi această libertate trebuie consolidată şi respectată. Cum? Evident, printr-un act normativ sau prin mai multe acte normative, printr-o interpretare corectă a actelor normative. Jurnalistul să se simtă protejat în activitatea sa pentru a avea, evident, un produs jurnalistic eficient şi util societăţii.
O presă liberă nu reprezintă un moft democratic sau, aşa, de bifat, (…) ci este un barometru adevărat, un barometrul veritabil al unei societăţi şi al stării morale a unei societăţi. Această preocupare şi acest barometru trebuie să funcţioneze permanent, constant, nu în valuri”, a spus el, potrivit Antena 3.
Libertatea presei, o garanţie pentru buna funcţionare a unei societăţi democratice
Alexandra Preda, reprezentanta Ministerului Culturii la conferinţă, a subliniat că libertatea presei nu este doar un principiu teoretic, ci o garanţie concretă pentru buna funcţionare a unei societăţi democratice. Ea a adăugat că România îşi asumă cu seriozitate responsabilităţile ce derivă din calitatea sa de membru al Uniunii Europene.
„România are responsabilitatea atât juridică, cât şi morală de a asigura un cadru legislativ şi instituţional coerent, stabil şi în deplină consonanţă cu acquis-ul UE.
Ministerul Culturii, prin atribuţiile sale în domeniul audiovizualului şi media, susţine cu fermitate implementarea deplină a acestui regulament şi va sprijini toate demersurile care asigură independenţa editorială a mass-media, protecţia surselor jurnalistice, transparenţa proprietăţii media, garantarea pluralismului şi combaterea ingerinţelor politice în funcţionarea instituţiilor de presă”, a declarat ea.
„Avem ocazia, prin acest regulament, să întărim garanţiile legale împotriva presiunilor nejustificate asupra jurnaliştilor şi redacţiilor şi să consolidăm rolul autorităţilor independente ca parte activă în susţinea libertăţii de exprimare. Provocările sunt reale, de la evoluţiile tehnologice până la polarizarea discursului public, dar şi ele trebuie întâmpinate cu instrumente moderne, solide şi adaptate realităţilor actuale”, a adăugat Alexandra Preda.
Răzvan Savaliuc, reprezentând Clubul Român de Presă, a afirmat că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a garanta că jurnaliştii beneficiază de un tratament echitabil din partea autorităţilor statului.
„Rolul jurnalistului este de a critica autorităţile. Or, dacă noi citim din preambul, Media Freedom Act propune măsuri clare împotriva interferenţei guvernamentale în activitatea editorială. (…) Dacă statul membru România are obligaţia asta de la Uniunea Europeană să desemneze un organism de control al presei, să fie un organism independent, în niciun caz o instituţie publică”, a afirmat acesta.
