Comisia Europeană a inclus în raportul său o scurtă, dar clară mențiune privind decizia Curții Constituționale de a invalida primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Momentul a fost tratat în mod succint, fără implicații critice sau acuzații directe la adresa autorităților române. Această pagină de text atrage atenția prin faptul că, deși subiectul este esențial, abordarea este neutră și extrem de concisă.
Comisia Europeană: Situația generală a statului de drept în UE
Comisia Europeană susține că raportul menține o abordare echilibrată în ceea ce privește consolidarea democrației, securității și economiei în context global.
Documentul oferă revizie anuală a patru piloni fundamentali: independența justiției, combaterea corupției, libertatea presei și echilibrul instituțional. Deși sunt semnalate probleme în anumite state, angajamentul general față de reformă rămâne ferm.
În ansamblu, raportul constată că peste jumătate din recomandările emise în ediția precedentă au fost fie implementate, fie sunt în curs de aplicare. Acesta reprezintă un semn de progres pentru majoritatea statelor membre.
Progrese și provocări generate în România
România este menționată ca un stat care a înregistrat progrese remarcabile în materie de parte a reformei judiciare. Comisia de la Veneția a fost citată în contextul legilor justiției, fiind evaluate aspectele ce țin de independență, eficiență și calitatea actului judiciar.
Ministerul Justiției, se spune, analizează oportunitatea unei evaluări a acestor legi după o perioadă de implementare. Totodată, s-a urmărit consolidarea instituțiilor responsabile cu independența judiciară, inclusiv procurori de rang înalt și poliția judiciară.
„România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție.
În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic”, se arată în raport.
Transparență și tehnologizare în justiție
Raportul subliniază îmbunătățirile aduse în transparența sancțiunilor disciplinare. Totodată, modernizarea sistemelor informatice din instanțe a avansat, sporind securitatea și independența sistemului.
În plus, se menționează eforturile pentru optimizarea resurselor umane prin recrutări și dezvoltarea accesului la asistență judiciară. Cu toate acestea, durata procedurilor judiciare a crescut comparativ cu anii anteriori.
„S-au depus o serie de eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate în sistemul de justiție, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricțiilor bugetare. Au fost demarate mai multe inițiative menite să faciliteze accesul la asistență judiciară. Durata procedurilor a crescut în comparație cu anii precedenți”, se arată în raport.
Strategia anticorupție și cauza prescrierii
Strategia anticorupție 2021-2025 este calificată ca fiind în curs de implementare, fiind preconizată o nouă revizuire bazată pe impactul primei versiuni. Autoritățile continuă să raporteze rezultate pozitive în combaterea corupției, chiar și în dosarele de calibru înalt.
În schimb, Comisia observă că mai multe procese de corupție au fost închise din cauza prescripției termenului legal. De asemenea, Curtea Constituțională a generat anularea unor condamnări, o decizie percepută ca o piatră de încercare în mecanismele anticorupție.
Se mai menționează o inițiativă legislativă în curs de creare pentru a limita fenomenul numit „ușile rotative” – rotirea între funcții publice și private, care poate induce riscuri de influență.
„Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripție, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări.
S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar.
Este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „ușilor turnante””, spun oficialii europeni.
Integritate, lobby și transparență politică
Agenția Națională de Integritate rămâne activă în verificarea averilor și a conflictelor de interese. Totuși, conform raportului, o decizie a Curții Constituționale va determina reevaluări profunde ale mecanismelor de depunere a declarațiilor de avere.
Deși au fost făcuți primii pași pentru reglementarea activității de lobby la nivel parlamentar, legislația privind transparența finanțării partidelor nu a fost adoptată. Autoritățile și-au manifestat preocuparea și față de achizițiile publice, unde corupția și frauda au fost identificate ca riscuri, iar câteva inițiative sunt în curs de implementare.
„Au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați, iar legislația menită să îmbunătățească transparența finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament.
Corupția și frauda au fost identificate de autoritățile naționale drept riscuri în procesul de achiziții publice, existând câteva măsuri în curs pentru contracararea lor”, mai scrie în sursa citată.
Situația mass‑media
Analiza detaliază fenomenul „publicității politice netransparente”, agrementată de finanțarea mass‑mediei private de către partide sau structuri ale statului. A avut loc creșterea resurselor necesare CNA‑ului, dar într‑un ritm considerat lent. De asemenea, raportul de la Comisia Europeană subliniază lipsa unei evaluări clare a proprietății media, în special în afara canalelor audiovizuale.
Mesajul Comisiei indică faptul că nu s-au făcut pași concreți spre independență editorială a serviciilor publice de media, iar autoreglementarea rămâne în discuție. Se adaugă amenințări și hărțuire a jurnaliștilor, precum și presiuni politice constante, care periclitează limbajul și libertatea editorială.
„Nu s-au efectuat demersuri în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media. Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente.
Dincolo de faptul că Consiliul Național al Audiovizualului ar avea de câștigat dacă ar dispune de mai multe resurse umane și de mult-așteptatul nou sistem informatic, informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei sunt încă insuficiente în afara sectorului audiovizual”, arată specialiștii europeni.
Consultări publice și predictibilitate legislativă
Deși s‑au derulat consultări publice, acestea nu au dat rezultatele dorite. Practic, prevederile legale sunt încă adoptate cu lipsă de claritate.
Imprevizibilitatea normativă și utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență au afectat afacerile și societatea civilă.
Repetarea alegerilor prezidențiale
Secțiunea cuprinsă în raport privind anularea primului tur prezidențial din 2024 este foarte scurtă:
„Alegerile prezidențiale au fost repetate în 2025, în urma hotărârii Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin al alegerilor care a avut loc în 2024”.
Textul nu conține vreo evaluare critică sau indicații despre responsabilități. Pe de o parte, se remarcă neutralitatea tonului. Pe de altă parte, decizia nu este contestată de raport, nici comentată politic.
Drepturile omului și ONG‑urile
Se vorbește despre faptul că încă nu s‑a luat o poziție definitivă în ceea ce privește acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
În paralel, a fost adoptată o nouă Strategia pentru Guvernare Deschisă, destinată să sprijine ONG‑urile în fața provocărilor tot mai mari.
Implementarea recomandărilor din 2024
Raportul citează analiza acțiunilor întreprinse de România la recomandările anterioare:
- Progres în aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneția asupra legilor justiției.
- Îmbunătățirea resurselor umane pentru sistemul judiciar și poliția judiciară, conform standardelor UE.
- Eforturi în investigarea eficientă a infracțiunilor judiciare, în special cele de corupție.
- Lipsa progresului în reglementarea activității de lobby parlamentar.
- Progres limitat în direcția independenței editoriale a mass‑mediei publice.
- Unele rezultate pozitive privind consultările publice pre‑legislative.
- Intervenții întârziate privind acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
Recomandări actualizate pentru România
Pe baza celor precedente și a contextului actual, Comisia propune:
- Adoptarea de legi care să asigure independența procurorilor de rang înalt și funcționarea eficientă a poliției judiciare.
- Implementarea unor mecanisme pentru investigarea și urmărirea penală promptă a infracțiunilor din sistemul de justiție, inclusiv a celor de corupție.
- Introducerea unui cadru legislativ pentru activitatea de lobby la nivel parlamentar și consolidarea mecanismelor de declarații de avere.
- Îmbunătățirea controlului asupra guvernanței mass‑mediei publice și independența editorială, respectând standardele europene.
- Reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și intensificarea consultărilor publice pentru proiectele legislative.
- Continuarea eforturilor pentru acreditarea completă a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, conform Principiilor de la Paris.
Raportul oferă o perspectivă detaliată asupra progreselor și lacunelor României. Repetarea alegerilor prezidențiale este menționată scurt, în context, fără a deveni o critică.
