Statul de drept în România, sub lupa Comisiei Europene. Cel mai nou raport: Instanțele au anulat condamnări

Raport UE: Dosare de corupție închise, presă sub influență politică

Justiția românească traversează un moment de cotitură, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind statul de drept. Documentul Uniunii Europene (UE), publicat marți, 8 iulie 2025, la Bruxelles, subliniază un efect sistemic generat de hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la termenele de prescripție: numeroase cazuri de corupție au fost închise, iar condamnări definitive au fost anulate, fapt ce ridică semne de întrebare asupra luptei anticorupție din România.

Raportul atrage atenția și asupra percepției tot mai negative a opiniei publice privind independența sistemului judiciar, în pofida unor „rezultate pozitive” menționate la nivelul combaterii corupției, inclusiv la nivel înalt. Conform evaluării Comisiei, deciziile ÎCCJ, în special în materie de prescripție, au avut un impact direct asupra derulării anchetelor și proceselor, determinând închiderea unor dosare sonore.

Nu lipsesc criticile la adresa relației dintre mass-media și mediul politic. Executivul european punctează că finanțarea presei de către partidele politice și autoritățile de stat a generat un val de publicitate politică netransparentă, vulnerabilizând independența editorială. Raportul reiterează îngrijorările legate de lipsa unor mecanisme clare privind transparența fondurilor provenite din sfera politică către instituțiile media, fenomen documentat și de investigații jurnalistice recente.

Recomandări ferme pentru România din partea UE

În secțiunea de recomandări, Comisia solicită României să accelereze reformele privind independența procurorilor de rang înalt, dar și să introducă reglementări clare pentru activitățile de lobby și sistemul declarațiilor de avere ale parlamentarilor. De asemenea, Bruxelles-ul cere guvernului să întărească garanțiile de independență editorială a mass-media publice și să abordeze utilizarea excesivă a ordonanțelor de urgență, solicitând consultări publice reale înainte de adoptarea legislației.

Lista completă a recomandărilor include:

• Consolidarea garanțiilor pentru independența procurorilor și pentru funcționarea poliției judiciare;
• Măsuri pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar;
• Introducerea unor norme privind activitatea de lobby a parlamentarilor și creșterea eficienței sistemului de declarații de avere;
• Consolidarea independenței editoriale și a guvernanței mass-media publice;
• Limitarea utilizării ordonanțelor de urgență și asigurarea transparenței în procesul legislativ;
• Progrese în acreditarea unei instituții naționale pentru drepturile omului, conform standardelor ONU.

Context european și mize interne

Acesta este al șaselea raport anual privind statul de drept publicat de Comisia Europeană pentru toate cele 27 de state membre. În cazul României, Mecanismul privind statul de drept a înlocuit MCV-ul, un instrument considerat anterior esențial pentru monitorizarea reformelor din justiție. Deși raportul nu antrenează automat sancțiuni, el poate genera presiuni semnificative la nivel european, inclusiv declanșarea unor proceduri speciale împotriva statelor membre care nu respectă valorile fundamentale ale Uniunii.

Raportul Comisiei Europene vine într-un context politic tensionat, în care presiunea asupra sistemului judiciar și integritatea mediului mediatic rămân subiecte-cheie pentru democrația românească.