Guvernul a adoptat SNBCC pentru perioada 2025-2030

Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 (SNBCC), adoptată prin Hotărâre de Guvern, are ca obiectiv principal îmbunătățirea stării de sănătate a populației și a procesului de reabilitare medicală a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare.

Documentul prevede creșterea calității serviciilor medicale, în conformitate cu recomandările ghidurilor internaționale de specialitate, precum și asigurarea unui acces mai facil și echitabil la asistența medicală de specialitate.

Strategia este fundamentată pe realitatea conform căreia bolile cardiovasculare și cerebrovasculare reprezintă, în prezent, principala cauză de mortalitate și dizabilitate – multe dintre acestea fiind evitabile – cu un impact major asupra sănătății publice.

„Necesitatea unei reforme sistemice în ceea ce privește gestionarea la nivel național a afecțiunilor din această categorie, în concordanță cu Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, rezultă ca urmare a faptului că bolile cardiovasculare și neurovasculare sunt principalele cauze de deces la nivel național, dar și principala cauză de dizabilități în rândul populației României, cu costuri considerabile pentru sistemul național de sănătate și pentru societate”, se arată în document.

România, printre primele țări din Europa în ceea ce privește mortalitatea cauzată de afecțiuni care ar fi putut fi prevenite sau tratate

Potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), România se află printre primele țări din Europa în ceea ce privește mortalitatea cauzată de afecțiuni care ar fi putut fi prevenite sau tratate, înregistrând o rată semnificativ mai mare decât media europeană.

În acest context, Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 își propune să reducă aceste discrepanțe și să apropie nivelul de sănătate al populației din România de cel al celorlalți cetățeni ai Uniunii Europene.

„Pornind de la această realitate, obiectivele și măsurile prevăzute în Strategia aprobată de Guvern au în vedere o abordare integrată în prevenția, depistarea și diagnosticarea timpurie a patologiilor cardiovasculare și cerebrovasculare, tratarea și monitorizarea lor, precum și asigurarea unor trasee optime de îngrijire al pacienților la serviciile medicale de specialitate, la standardele recomandărilor internaționale în domeniu”, se mai arată în document.

Strategia prevede consolidarea capacității de diagnostic prin asigurarea resurselor necesare atât în ceea ce privește numărul de specialiști, cât și prin formarea de competențe și dezvoltarea expertizei în domeniu. Totodată, se urmărește dotarea adecvată cu aparatură medicală și facilitarea unui acces echitabil al pacienților la programele de reabilitare pentru afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare.

În paralel, un accent deosebit este pus pe dezvoltarea sistemului informațional din sănătate, precum și pe susținerea programelor de cercetare și inovare în acest domeniu, prin accesarea fondurilor nerambursabile și prin promovarea parteneriatelor public-private, atât la nivel național, cât și internațional.

Obiectivele strategiei

În acest context, Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 stabilește o serie de obiective concrete:

  • cel puțin 80% dintre spitalele județene să dispună de o secție de cardiologie cu linie de gardă permanentă;
  • înființarea a 20 de centre comunitare dedicate îngrijirii pacienților cu boli cardiovasculare și cerebrovasculare cronice, în următorii 5 ani;
  • creșterea cu minimum 20% a numărului de unități ATI destinate tratamentului acestor boli;
  • atingerea, în termen de 7 ani, a unui nivel anual de proceduri comparabil cu media Uniunii Europene;
  • majorarea cu cel puțin 20% a finanțării pentru intervențiile medicale complexe;
  • creșterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică la nivel național, cu modernizarea tuturor celor existente;
  • direcționarea a minimum 70% dintre pacienții externați, eligibili pentru reabilitare, către centrele specializate;
  • înființarea de Centre de Prevenție a bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare în cel puțin 50% dintre județe;
  • creșterea cu minimum 10% a numărului de medici cardiologi raportat la 100.000 de locuitori;
  • creșterea cu cel puțin 15% a numărului de fizioterapeuți, psihologi și asistente specializate în reabilitarea cardiovasculară și neurologică;
  • creșterea cu cel puțin 20% a numărului de consultații cardiologice efectuate în ambulatoriile spitalelor județene;
  • implementarea a cel puțin 3 măsuri de sprijin local în spitalele județene;
  • dezvoltarea a minimum 2 aplicații mobile și platforme online specializate, cu o rată de utilizare de cel puțin 20% în rândul pacienților;
  • asigurarea unui raport de minimum 1 medic cardiolog la 4 paturi în secțiile de cardiologie și cel puțin 1 medic la 3 Unități de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci;
  • reducerea cu cel puțin 20% a timpului mediu de transport al urgențelor cardiovasculare către centrele de intervenție;
  • constituirea unui registru național al pacienților cu risc vascular crescut.

Măsuri pentru reducerea fumatului și optimizarea dietei

Potrivit sursei citate, „în ceea ce privește prevenția BCC, Strategia prevede măsuri pentru reducerea fumatului, optimizarea dietei, precum și acțiuni de promovare a unui stil de viață activ la orice vârstă și programe speciale pentru persoanele din categoriile cu risc cardiovascular crescut și cele cu dizabilități fizice”, a precizat sursa citată.

Strategia este concepută în concordanță cu celelalte documente strategice din domeniul sănătății elaborate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și acoperă integral obiectivele stabilite în Strategia Națională de Sănătate 2023–2030.