„România nu este în niciun colaps economic”, afirmă Marcel Ciolacu
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că „România nu este în niciun colaps economic”, iar „austeritatea oarbă nu reduce deficitul, ci îl adâncește”.
Fostul premier a afirmat că reforma fiscală reprezintă un angajament asumat încă de către guvernarea anterioară de dreapta prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a precizat că, indiferent de menținerea unui deficit de 3% din PIB, această reformă era necesară și trebuia realizată.
„Nu există loc de întors. Cât am fost premier, am negociat în permanență cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte și să nu ducă la recesiune economică. Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră”, a scris el pe Facebook.
Ciolacu a susținut că a militat pentru un sistem de impozitare progresiv, subliniind că toate țările dezvoltate din Uniunea Europeană aplică un sistem fiscal echitabil, menit să reducă polarizarea economică și socială. El a criticat alegerea creșterii TVA și a taxelor pe pensii, care transferă întreaga povară a consolidării fiscale asupra persoanelor cu venituri mici și medii, ceea ce echivalează cu o scădere a puterii de cumpărare cu 20-25%.
Fostul premier consideră această decizie o greșeală majoră, explicând că nu doar opinia sa, ci și instituții precum BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD susțin necesitatea impozitului progresiv.
„Dar să revenim. NU, România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar vrea să credeți asta, pentru a-și putea justifica mai ușor faptul că au intrat cu drujba în economie și în veniturile populației.
Vă invit să vă gândiți cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu șantiere peste tot și cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!”, a continuat el.
Datele economice prezentate de Ciolacu
Ciolacu a prezentat o serie de date economice relevante:
- PIB-ul României a crescut cu 46% în doar trei ani, de la 242 miliarde euro în 2021, la 354 miliarde euro în 2024. El a subliniat că România nu a intrat în recesiune, în timp ce zece țări din UE au înregistrat scăderi economice în aceeași perioadă.
- Puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a depășit 1.000 euro, iar pensia medie a ajuns peste 500 euro.
- Investițiile publice s-au dublat, crescând de la 59 miliarde lei în 2021 la 120 miliarde lei în 2024, iar pentru 2025 este estimată o sumă record de 149 miliarde lei. Acest nivel a permis demararea unor mari proiecte de infrastructură amânate de trei decenii: Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești – Sibiu, Drumul Expres Craiova – Pitești, cele trei spitale regionale (cu spitalul din Craiova deja în construcție), 14 spitale noi prin PNRR dintre care trei vor fi finalizate anul acesta, trei centre moderne pentru tratarea marilor arși, precum și numeroase școli și grădinițe.
Programele CNI și Anghel Saligny au adus îmbunătățiri semnificative în zonele rurale
De asemenea, a menționat programele CNI și Anghel Saligny, care au adus îmbunătățiri semnificative în zonele rurale prin dezvoltarea rețelelor de apă, gaze, canalizare, drumuri moderne și unități de învățământ și sănătate. Aceste programe sunt acum amenințate de închidere, a avertizat fostul premier.
- România a reinvestit în economie sub formă de scheme de ajutor, subvenții și garanții între 6 și 8% din PIB, adică de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. El a subliniat diferența față de guvernele de dreapta, care alocau doar 1,9% din PIB pentru aceste măsuri, în condiții de deficite similare.
- România a ajuns să egaleze Polonia și să depășească Ungaria, Slovacia și Grecia în clasamentul dezvoltării europene.
- Inflația a fost redusă de la 10,3% la 4,9%, ca urmare a plafonării prețurilor la energie și alimentele de bază. La momentul preluării guvernării, în Trezorerie erau 10,6 miliarde euro, dublu față de starea inițială. Rezervele valutare ale BNR au atins un maxim istoric de 72 miliarde euro.
„Totuși, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut. Am cheltuit «în neștire» 65 de miliarde de lei din Fondul de rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Ați auzit deja asta. Dar oare este adevărat?! Adevărul este că anul trecut NU s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea ministrului de Finanțe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie și mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocați direct prin Fondul de rezervă, nu prin rectificări”, a adăugat fostul premier.
Marcel Ciolacu a mai precizat că atunci când a preluat conducerea României, deficitul bugetar nu era sub 3%, ci se situa aproape de 7%.
„E simplu să spui «PSD este vinovat», dar PSD a avut premier doar un an și zece luni din ultimii 5 ani și jumătate. Acesta este adevărul. Am intrat la guvernare după ce deficitul a explodat nepermis, în urma a tot felul de cheltuieli nesăbuite: sute de milioane de euro către diverși afaceriști obscuri, achiziții de rachete în avans, jaful din pandemie cu măști neconforme, miliardul de euro pe vaccinuri și așa mai departe.
Adăugați la asta liberalizarea haotică din energie și războiul din Ucraina, care au dus la explozia dobânzilor și veți avea tabloul complet. Apropo, astăzi plătim dobânzi la împrumuturile uriașe de atunci care au crescut datoria publică de la 34 la 49% în numai doi ani”, a scris acesta.
Cum a fost structurat deficitul
Fostul lider PSD a explicat că structura deficitului bugetar a reflectat investiții și cheltuieli asumate strategic. Potrivit acestuia:
- 80% din deficit a fost direcționat către investiții în infrastructură – precum drumuri, spitale, școli, rețele de apă și canalizare – considerate investiții în viitorul țării.
- Guvernul a achitat bursele majorate pentru elevi și studenți, în conformitate cu prevederile noilor Legi ale Educației, promovate de președintele Klaus Iohannis.
- A fost realizată recalcularea pensiilor, în baza jalonului stabilit prin PNRR. Ciolacu a subliniat că această reformă a fost validată drept sustenabilă atât de Banca Mondială, cât și de Comisia Europeană, și a susținut că este incorect și incalificabil ca pensionarii să fie considerați responsabili pentru deficit.
- De asemenea, au fost operate creșteri semnificative de salarii în domeniul educației – în special pentru cadrele didactice debutante – precum și pentru angajații din sănătate, poliție, armată și administrație publică.
„Vă amintiți când toate aceste categorii erau în Piața Victoriei, iar cei care astăzi spun că nu trebuiau mărite salariile erau primii care atunci susțineau fix contrariul?! Aceste majorări au fost considerate un avans din Legea salarizării, alt jalon fundamental din PNRR care trebuia făcut anul trecut și care a fost amânat tocmai din cauza constrângerilor bugetare”, a adăugat acesta.
„Am considerat că un deficit care merge pe investiții este un deficit care se acoperă sustenabil pe termen mediu”, a mai scris Ciolacu, precizând:
„Banii băgați în economie se multiplică și revin la buget în 3 – 5 ani.
Asta se numește dezvoltare inteligentă. Așa au crescut și s-au modernizat toate țările europene.”
Vreți niște exemple?! Uitați-vă la istoria deficitelor bugetare în Europa! Spania a avut deficit de peste 11% în 2012. Italia, Franța, Portugalia, Polonia au încălcat regulile fiscale ani la rând. Și totuși s-au modernizat, s-au dezvoltat. Panica este mai periculoasă decât deficitul. Austeritatea oarbă NU reduce deficitul – îl adâncește. Scade consumul. Se taie investiții. Economia se contractă. Și atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică.
Asta vrem? O economie frânată, o populație speriată și investiții blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult.
Sunt absolut de acord că trebuie să reducem deficitul. De asta și avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenție – pe șapte ani.
Nu trebuie însă să dăm cu barda cuprinși de false impulsuri mesianice și impresii de eroi economici, ci doar să reducem risipa – fără a strivi economia.
În definitiv, populația și economia ce vină au?! Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Și nu există alt scop al politicilor publice decât creșterea bunăstării populației. PS:
Aveți idee de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câștigurilor de pe bursă și din criptomonede? Sau pe profiturile excesive ale multinaționalelor? Oare pentru că îi deranjau tocmai pe cei mai bogați?! Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!”.
