Vicepremierul Barna a explicat la postul Digi24 că această măsură este necesară pentru consolidarea bugetelor locale și pentru ca primăriile să devină independente financiar, capabile să contribuie semnificativ la proiectele de dezvoltare locală. Totodată, el a subliniat că autoritățile locale au depins în exces de transferurile centrale și nu au actualizat impozitele în conformitate cu valoarea reală a proprietăților.
„Momentan, vorbim de un procent de 60-70%. E o discuție pe care o poartă România cu Comisia Europeană. Analizele Comisiei Europene, dar și ale Ministerului Finanțelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, așa cum ar trebui. În foarte multe situații, unitatea administrativă teritorială (UAT), primăria, se bazează foarte mult pe veniturile de la centru și foarte puțin pe veniturile proprii”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna la Digi24.
Context internațional și recomandări
Creșterea ar fi discutată chiar cu Comisia Europeană, iar analizele atât ale Comisiei, cât și ale Ministerului Finanțelor indică stagnarea în multe unități administrativ-teritoriale (UAT), care nu au revizuit impozitele de mai mulți ani. În multe cazuri, veniturile locale sunt minime, iar proiectele de dezvoltare rurală sunt compromise din această cauză.
Economistul Cristian Păun a atras atenția că ar fi oportună o distincție între impozitul pe locuința principală și cel pe casele de vacanță, pentru a ține cont de scopul utilizării și de gradul de confort oferit de fiecare tip de proprietate. El a precizat că impozitele actuale rămân sub nivelul mediu din Uniunea Europeană, unde salariile sunt însă semnificativ mai mari, argumente pentru această diferențiere fiscală.
Implicațiile pentru cetățeni și comunități
Economistul Cristian Păun atrage atenția asupra necesității unei diferențieri între tipurile de proprietăți atunci când vine vorba de impozitare. Potrivit acestuia, ar trebui făcută o distincție clară între locuințele în care oamenii trăiesc sau cele achiziționate ca investiție pentru închiriere și casele de vacanță. El consideră că în multe state această diferențiere este deja aplicată, iar România ar putea urma același exemplu.
Păun subliniază că, deși impozitele pe proprietate sunt în general scăzute în România, majorările trebuie analizate cu atenție și adaptate contextului. În opinia sa, nivelul actual al acestor taxe începe să se apropie de cel practicat în alte țări din Uniunea Europeană, unde însă veniturile populației sunt considerabil mai mari.
„Filozofia care stă în spatele acestor majorări sau, mă rog, argumentul pe care l-am văzut în spațiul public este acela că aceste impozite pe proprietate în România sunt în continuare mici și foarte mici. Sigur cred că ar trebui să facem o distincție între impozitele pe proprietate, acolo unde tu locuiești sau chiar ai făcut o investiție pentru închiriere, versus impozitele aferente caselor de vacanță. Poate că n-ar strica să avem o astfel de diferențiere, pentru că este o diferență și multe țări fac o diferență între cele două tipuri de, să spunem, locuințe”, a subliniat Cristian Păun pentru aceeași sursă menționată mai sus.
Premierul Ilie Bolojan spune ca o astfel de decizie va fi luată în toamnă
Premierul Ilie Bolojan a afirmat recent că decizia finală privind noile impozite va fi luată în toamnă, iar aplicarea efectivă este programată pentru 1 ianuarie 2026. Măsura este parte a unui amplu pachet de reforme fiscale menit să reducă deficitul bugetar, să protejeze calificativul creditului de stat și să susțină negocierile internaționale pentru investiții și fonduri europene.
Majorarea impozitelor pe locuințe cu 60–70% reprezintă o reacție dură a guvernului la presiuni financiare interne și externe. Dacă intenția este ca unitățile locale să se autofinanțeze și să devină co-responsabile pentru dezvoltare, măsura riscă să genereze revoltă socială și să afecteze terenul economic fragil al multor comunități. Cu o decizie așa profundă a politicii fiscale, dialogul public și consultarea populației sunt cruciale pentru acceptare și echitate.
