Barometrul Informat.ro. Armata rămâne instituția în care românii au cea mai mare încredere
Barometrul Informat.ro. Armata rămâne instituția în care românii au cea mai mare încredere, 63% dintre respondenți declarând că au destul de multă sau foarte multă încredere în aceasta. Pe locul al doilea se află Biserica, cu un nivel de încredere de 57,7%, urmată de Academia Română, care înregistrează un procent de 46,8%.
Clasamentul continuă cu Poliția, în care 43,2% dintre români spun că au destul de multă sau foarte multă încredere, urmată de Banca Națională a României cu 42,5%. Urmează primăriile, care beneficiază de un capital de încredere de 38,9%, și Președinția, cu 34,8%.
La coada clasamentului se situează presa, în care 26,9% dintre respondenți declară că au încredere, Guvernul cu 20,4% și, pe ultimul loc, Parlamentul, cu doar 14,5% încredere destul de multă sau foarte multă.
Categoriile care manifestă cel mai ridicat nivel de încredere în Armată sunt votanții PSD și PNL, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. În ceea ce privește Biserica, aceasta se bucură în special de încrederea votanților AUR și a tinerilor sub 30 de ani, mai precizează Informat.ro.
Academia Română, apreciată îndeosebi de votanții PSD și PNL
Academia Română este apreciată în mod special de votanții PSD și PNL, precum și de angajații din sectorul public. Poliția beneficiază de încredere mai ales din partea votanților PSD și a tinerilor sub 30 de ani.
Banca Națională a României este apreciată în principal de votanții PNL și USR, de tineri sub 30 de ani, persoane cu studii superioare, precum și de locuitorii din București și din marile orașe.
În ceea ce privește Primăria, cele mai mari niveluri de încredere se regăsesc în rândul votanților PSD, PNL și USR. Președinția are cel mai ridicat capital de încredere în rândul votanților PNL și USR, al tinerilor sub 30 de ani, persoanelor cu educație superioară și al locuitorilor din București și urbanul mare.
Presa este apreciată în special de votanții PSD și de persoanele cu vârsta de peste 60 de ani. Guvernul se bucură de o încredere relativ mai mare în rândul votanților PSD, PNL și USR, al tinerilor sub 30 de ani, persoanelor cu educație superioară și angajaților din sectorul public.
În ceea ce privește Parlamentul, încrederea este ceva mai ridicată în rândul votanților PSD, PNL și USR, precum și al tinerilor sub 30 de ani, comparativ cu restul populației.
”Barometrul Informat.ro – INSCOP Research din iunie-iulie 2025 arată că românii își plasează încrederea în instituții percepute ca fiind stabile și apolitice: Armata și Biserica se detașează , reflectând nevoia de repere solide într-un climat de incertitudine. Academia Română rămâne un simbol al continuității culturale, fiind o instituție mai degrabă respectată decât influentă. La polul opus, instituțiile politice centrale – Guvernul, Parlamentul și chiar Președinția – suferă de o criză de legitimitate, determinată de neîncrederea profundă în clasa politică.
Poliția și BNR se mențin în zona mediană, fiind percepute drept funcționale, dar nu imune la erodarea încrederii. Primăriile se bucură de o percepție favorabilă față de alte instituții politice, semn că apropierea de cetățean contează. Presa, deși esențială în democrație, rămâne marcată, la fel ca și în alte țări, de percepții divizate între rolul de garant al informării și suspiciunea de partizanat.
Polarizarea politică din societate este evidentă și în ceea ce privește încrederea în instituții, votanții partidelor aflate la guvernare având încredere semnificativ mai mare în instituții decât votanții AUR, care manifestă o neîncredere cronică în toate instituțiile. Din acest punct de vedere, riscul de amplificare și exploatare a diviziunilor sociale de către actori statali ostili devine unul major pentru România următorilor trei ani”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Metodologie
Datele au fost colectate în intervalul 20–26 iunie 2025, utilizând metoda interviului prin intermediul chestionarului. Cercetarea s-a realizat prin tehnica CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion simplu, stratificat, format din 1.150 de respondenți.
Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, fiind structurat în funcție de principalele criterii socio-demografice precum sex, vârstă și ocupație. Marja maximă de eroare a rezultatelor este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
