Guvernul mizează pe consolidare printr-un pachet de măsuri, cu reduceri de cheltuieli de peste 57 miliarde lei
Guvernul a aprobat, vineri, primul pachet major de măsuri fiscal-bugetare, într-o încercare de a restabili echilibrul finanțelor publice, pe fondul unor presiuni crescânde privind deficitul bugetar și credibilitatea României pe piețele externe.
Proiectul de lege a fost transmis Parlamentului și urmează a fi supus procedurii de angajare a răspunderii Guvernului, în conformitate cu articolul 114 din Constituție.
Măsuri pentru creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor
Pachetul fiscal-bugetar propus de Executiv cuprinde o serie de măsuri menite să majoreze veniturile la bugetul de stat, dar și să reducă nivelul cheltuielilor publice pe termen scurt și mediu. Conform estimărilor, impactul financiar al acestor măsuri va fi semnificativ: veniturile suplimentare la buget sunt prognozate la 9,5 miliarde lei în 2025 și 35 miliarde lei în 2026.
Totodată, Guvernul mizează pe economii bugetare de 1,25 miliarde lei anul viitor și peste 57,3 miliarde lei în 2026, echivalentul a 2,82% din PIB-ul estimat.
Executivul explică faptul că principalul obiectiv al acestor măsuri îl constituie reducerea treptată a deficitului bugetar, de la 9,3% din PIB în prezent, la un nivel compatibil cu țintele convenite la Bruxelles în cadrul Planului Fiscal Bugetar pe 7 ani.
Oficialii guvernamentali avertizează că menținerea actualului nivel de deficit ar pune în pericol stabilitatea macroeconomică, ar spori costurile de finanțare ale României și ar putea conduce inclusiv la suspendarea fondurilor europene destinate marilor proiecte de infrastructură și dezvoltare regională.
Fonduri europene și reformă fiscală amplă ca pași pentru stabilitate
O miză majoră a măsurilor propuse o reprezintă deblocarea și menținerea fluxurilor de fonduri europene, esențiale pentru investițiile publice. În contextul evaluării Comisiei Europene și al implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România riscă să piardă tranșe semnificative de bani dacă nu demonstrează reforme concrete și sustenabile în domeniul fiscal.
Guvernul estimează că încasarea sumelor aferente Cererii de Plată nr. 4 ar aduce la buget circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ 0,7% din PIB.
Oficialii subliniază că reforma fiscală este analizată atent de instituțiile europene, iar progresele vor influența decisiv și evaluările de țară pe termen mediu.
Potrivit proiectului, măsurile pentru creșterea veniturilor vizează, printre altele, modificări în regimul fiscal aplicat unor categorii de venituri și optimizarea colectării taxelor și impozitelor. De cealaltă parte, reducerea cheltuielilor va fi realizată prin limitarea creșterii cheltuielilor permanente, amânarea sau blocarea unor angajamente bugetare suplimentare și prioritizarea proiectelor cu impact economic major.
Angajarea răspunderii, o procedură rapidă
Transmiterea proiectului de lege către Parlament sub forma angajării răspunderii Guvernului este o procedură care grăbește adoptarea și pune presiune pe opoziție, care poate depune moțiune de cenzură. Această strategie legislativă este folosită în general pentru proiecte considerate vitale sau urgente, pentru care Guvernul își asumă întreaga responsabilitate politică.
„Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituţia României”, mai anunţă Guvernul.
Întreg documentul poate fi consultat chiar aici.
