Ordonanța PNRR, acuzată că subminează democrația. AUR lansează un atac direct la Guvernul Bolojan
Adoptarea ordonanței privind gestionarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) provoacă primele reacții dure în spațiul politic. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, denunță decizia Executivului condus de Ilie Bolojan, acuzându-l că „își arogă puteri discreționare” și creează un precedent cu efecte grave asupra democrației și a regulilor europene.
Peiu avertizează că, prin acest act normativ, Guvernul își rezervă dreptul exclusiv de a decide ce proiecte vor fi continuate și care vor fi suspendate, ignorând principiile care au stat până acum la baza finanțării europene.
„Guvernul Bolojan a adoptat ordonanța privind gestionarea PNRR, o lovitură majoră dată tuturor principiilor și legilor care au guvernat până acum finanțarea proiectelor cu fonduri europene. Dar și o lovitură dată principiilor politice și democratice din România. De azi înainte, orice partid aflat la guvernare va putea încheia, înainte de alegeri, oricâte contracte de lucrări va dori, fără a avea resursa financiară disponibilă iar, după câștigarea alegerilor, va putea, pur și simplu, „suspenda” toate contractele semnate! Guvernul Bolojan a creat un precedent extrem de periculos.
Ca motivație se invocă «o supracontractare masivă și necorelată cu realitățile bugetare a proiectelor de infrastructură finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)» și astfel «a fost creat un portofoliu de angajamente financiare viitoare» care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național”, a scris senatorul AUR pe Facebook.
Critici la adresa „centralizării totale”
În analiza sa, Peiu subliniază că ordonanța blochează inițiativa autorităților locale și a instituțiilor care, conform legislației în vigoare, aveau competența de a contracta și implementa proiecte.
„Practic, avem aici o centralizare în toată regula: se interzice, pentru toți cei care puteau încheia contracte, puteau finanța sau începe lucrări, conform legilor emise de aceeași coaliție, să mai facă vreo mișcare în PNRR, doar Guvernul are voie, prin excepție, să facă orice vrea: să contracteze, să finanțeze, să suplimenteze, orice. A doua observație ține de o nebunie legislativă specifică birocrației noastre mioritice: cică vor continua doar lucrările la care stadiul fizic realizat este de 30% și care pot fi terminate până la finalul lunii august 2026. Păi, în cadrul PNRR, nu putea fi semnat niciun contract care nu era gata până pe 31 august 2026!.
Deci a încălcat legea vechiul guvern cumva? De ce nu există o răspundere penală /civilă pentru încălcarea legii? Referitor la stadiul de 30% a lucrărilor, puteți să vă imaginați cum se va face această constatare de către primării sau alte instituții? Nu cumva vor trece din pix 31% acolo unde era 29%? Nemaivorbind de faptul că este foarte greu să determini stadiul fizic dacă nu ai situații de lucrări întocmite la zi, adică ignorând etapele prevăzute în contractele de atribuire”, susține liderul senatorilor AUR.
Un alt punct critic vizează criteriul impus pentru continuarea lucrărilor – avans fizic de cel puțin 30% și termen de finalizare până în august 2026. Peiu consideră acest prag arbitrar și dificil de verificat.
Senatorul AUR avertizează și asupra valului de procese care ar putea fi deschise de firmele ale căror contracte sunt suspendate. „Acestea sunt companii care au câștigat licitații în mod legal. Suspendarea unilaterală a contractelor poate genera despăgubiri uriașe, suportate, evident, de bugetul public”, avertizează Peiu.
El mai ridică semne de întrebare cu privire la dimensiunea reală a „supracontractării” invocate de Guvern. În timp ce Bolojan vorbește despre un minus de 20 de miliarde de euro, Peiu consideră cifra neverosimilă și cere transparență.
Atac politic la majoritatea PSD–PNL–UDMR
În finalul declarației, liderul senatorilor AUR le reproșează partidelor aflate la guvernare că au câștigat alegerile din 2024 promițând investiții pe care știau că nu le pot susține financiar.
„În fine, ultima întrebare: cât de mare este subcontractarea reală, cine se face vinovat de ea și de ce nu răspund vinovații penal și civil pentru prejudiciul creat? Deunăzi, Bolojan însuși a vorbit de o supracontractare de 20 de miliarde de euro, cifră perfect necredibilă. Deci , care este suma reală supracontractată? Cine sunt demnitarii care au decis și semnat pentru semnarea unor contracte pentru care nu exista finanțare?
Au fost trimise sesizări penale către Parchete în aceste cazuri? Este moral ca un ministru precum Sorin Grindeanu să poată decide semnarea unor contracte pentru care nu este asigurată finanțarea și să nu ajungă să răspundă penal și civil? Până la urmă, PSD, PNL și UDMR au câștigat majoritatea la alegerile din 2024 , atât locale cât și generale, promițând aceste contracte, care se pare că nu aveau asigurată finanțare”, a încheiat Peiu.
