UE a anunțat sprijinirea a 13 proiecte de reformă ale României pentru mai multe locuri de muncă
Vești bune pentru România, chiar din partea Uniunii Europene. Executivul comunitar a anunțat că va sprijini 13 proiecte de reformă ale României pentru mai multe locuri de muncă şi o creştere durabilă.
Uniunea Europeană vine cu vești bune pentru România. Mai exact, potrivit unui comunicat de presă transmis de Executivul comunitar, Comisia Europeană a aprobat, marţi, 226 de proiecte care se vor derula în cele 27 de state membre şi vor sprijini eforturile de elaborare şi punere în aplicare a reformelor naţionale menite să stimuleze creşterea economică.
Sursa citată mai precizează că aceste acţiuni de sprijin se realizează în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) şi vor dispune, în 2021, de un buget total de 102,6 milioane de euro pentru promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în Uniunea Europeană.
În ceea ce privește situația României, conform sursei citate, Comisia va sprijini 13 proiecte în domenii precum elaborarea şi coordonarea politicilor, planificarea strategică şi bugetară, sustenabilitatea investiţiilor publice, îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a respectării obligaţiilor fiscale, transformarea digitală şi tranziţia ecologică. De asemenea, Instrumentul de sprijin tehnic (IST) va construi capacităţile pentru implementarea Planului de Redresare şi Rezilienţă.
Sprijin pentru România
De menționat este faptul că, printre noile proiecte adoptate, în cazul României, se numără sprijinirea procesului de transformare digitală a administraţiei publice, monitorizarea implementării planului energetic naţional şi a celui de mediu, precum şi creşterea eficienţei finanţelor publice prin reforma sistemului de transferuri către bugetele locale.
Comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira a oferit o serie de detalii în acest sens.
„Reformele sunt necesare pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, consolidarea sistemelor de sănătate şi a sistemelor sociale şi educaţionale şi, în general, pentru sporirea rezilienţei statelor membre şi a părţilor interesate atunci când se confruntă cu provocări dificile şi crize globale. Instrumentul de sprijin tehnic este un instrument puternic care le poate permite statelor membre să realizeze reformele de care au nevoie pentru o creştere durabilă”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.
IST este principalul instrument prin care Comisia oferă sprijin tehnic pentru reforme în UE. Acesta face parte din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 şi din Planul de redresare pentru Europa. Instrumentul se bazează pe succesul predecesorului său, Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), prin intermediul căruia s-au realizat, începând din 2017, peste 1 000 de proiecte de asistenţă tehnică în toate statele membre.
Sursa citată mai precizează că reformele care pot beneficia de sprijin din partea IST includ, dar nu se limitează la: administraţia publică, guvernanţa, politicile fiscale, mediul de afaceri, sectorul financiar, piaţa forţei de muncă, sistemele de educaţie, serviciile sociale, asistenţa medicală, tranziţia verde – de exemplu „Valul de renovări ale clădirilor” – şi serviciile digitale. Consolidarea capacităţii instituţionale şi administrative de a concepe şi a pune în aplicare reforme şi investiţii este esenţială pentru a stimula rezilienţa şi a sprijini redresarea.
În ceea ce privește situația bugetului mai mare, în valoare de 864 milioane de euro, de care beneficiază IST în perioada 2021-2027 acesta face posibilă oferirea de sprijin tehnic din cadrul acestui instrument pentru a ajuta statele membre să pregătească şi să pună în aplicare planurile de redresare şi rezilienţă (PRR), ceea ce le permite acestora să fie mai bine echipate pentru a accesa finanţarea din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).
În total, peste 60% din proiectele IST preselectate pentru 2021 sunt legate de punerea în aplicare a programelor de redresare şi rezilienţă, în timp ce 30 % se axează pe Pactul verde şi 44% pe tranziţia digitală.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





