Turul II înapoi? Decizia la care nu s-ar fi așteptat Călin Georgescu: Judecat abuziv

Gheorghița Popescu a contestat validarea alegerilor prezidențiale, iar cauza sa a ajuns marți la Înalta Curte de Casație și Justiție. Reprezentată de avocatul Dan Chitic, ea a invocat grave nereguli procedurale, cerând recuzarea completului de judecată. Chitic a acuzat un recurs judecat abuziv și a invocat argumente constituționale pentru susținerea cererii. Amintim că alegerile prezidențiale din acest an au loc după ce turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024 a fost anulat. Ulterior, Călin Georgescu a fost scos din cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat.

Călin Georgescu nu se aștepta. Contestația Gheorghiței Popescu ajunge pe masa Instanței Supreme

Călin Georgescu nu se aștepta. Contestația formulată de Gheorghița Popescu în legătură cu validitatea alegerilor prezidențiale din 2024 a ajuns în atenția Instanței Supreme, în cadrul unei proceduri legale extrem de complexe.

Popescu, reprezentată de avocatul Dan Chitic, a cerut anularea hotărârii Curții de Apel Ploiești care validase rezultatul alegerilor, invocând o serie de nereguli procedurale grave.

Printre acestea, Chitic a menționat că recursul nu ar fi trebuit să fie judecat înainte de expirarea termenului legal de cinci zile, iar citarea părților s-ar fi realizat într-un mod neregulamentar, cu doar 30 de minute înainte de proces, încălcând astfel dreptul la apărare al clientei sale.

„Am depus o cerere de recuzare a completului de judecată. Având în vedere că suntem într-un recurs care a fost judecat abuziv. Este o suspiciune că acest complet nu este imparțial”, a declarat Dan Chitic.

Avocatul Chitic a subliniat că procesul este marcat de o serie de erori fundamentale care ar putea avea un impact semnificativ asupra validității alegerilor. În acest context, Chitic a susținut că instanța trebuie să verifice dacă prima decizie a fost luată în mod corect, argumentând că ar trebui să se admită recursul și să se remanieze decizia anterioară.

CCR, între autoritate constituțională și limitarea competențelor

De asemenea, avocatul a invocat o serie de articole din Constituție și tratate internaționale, punând accent pe faptul că Curtea Constituțională, deși face parte din arhitectura statului, nu reprezintă o putere separată și că atribuțiile sale sunt clar reglementate de Constituție.

În fața unei proceduri atât de complexe, Chitic a sugerat instanței să găsească o soluție de compromis, având în vedere că legea nu prevede un cadru explicit pentru astfel de situații.

După mai multe dezbateri aprinse, instanța a decis să amâne pronunțarea, pentru a analiza cererea de recuzare formulată de apărător. În paralel, Ministerul Public a contestat posibilitatea de a extinde motivele de recurs, ceea ce a dus la o tensiune și mai mare între părți.

ICCJ: Exces de putere și încălcarea separației puterilor

Această contestație a fost formulată după ce Instanța Supremă a casat complet decizia Curții de Apel Ploiești, care anula hotărârea Curții Constituționale privind validarea alegerilor.

Magistrații Instanței Supreme au subliniat că interpretarea Curții de Apel Ploiești a fost una greșită, depășind limitele constituționale ale puterii judecătorești și intrând în domeniul exclusiv al Curții Constituționale.