România susține menținerea regulamentului care permite investiții în proiecte din domeniile nuclear și gaz
Ministerul Afacerilor Externe a salutat decizia Tribunalului Uniunii Europene din 10 septembrie, prin care a fost respinsă acțiunea de anulare a regulamentului delegat ce include energia nucleară și gazul natural în cadrul investițiilor durabile. România a sprijinit constant, încă din 2018, introducerea acestor resurse în legislația comunitară, pe motiv că joacă un rol crucial în securitatea energetică și în procesul de tranziție către neutralitatea climatică.
Acțiunea împotriva Comisiei Europene a fost inițiată de Austria și susținută de Luxemburg. În apărarea regulamentului, Comisia a avut sprijinul mai multor state membre, printre care Bulgaria, Cehia, Franța, Polonia, România, Ungaria, Slovenia, Slovacia și Finlanda. Tribunalul a respins cererea de anulare și a menținut cadrul stabilit în martie 2022, care permite investiții în proiecte din domeniile nuclear și gaz.
Într-un comunicat oficial, Ministerul român al Afacerilor Externe a subliniat că hotărârea instanței europene confirmă poziția asumată de Guvernul României. Intervenția statului român în această cauză a vizat apărarea intereselor naționale în ceea ce privește suveranitatea energetică.
Reprezentarea juridică a fost asigurată de Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în colaborare cu Serviciul Contencios UE.
Potrivit ministerului, instituția de specialitate responsabilă pentru domeniul vizat este Ministerul Energiei, care coordonează politica națională în sectorul nuclear și al gazului natural. Autoritățile române au insistat în ultimii ani asupra nevoii de a menține accesul la finanțare pentru proiecte energetice în aceste domenii, considerate vitale pentru stabilitatea rețelei și pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare.
Investițiile în nuclear și gaze, considerate necesare pentru securitatea energetică
MAE a amintit că, încă din 2018, România a susținut demersurile la nivel european pentru a include energia nucleară și gazul natural în Regulamentul UE nr. 2020/852, care instituie cadrul pentru investițiile durabile. Documentul oferă criterii clare pentru proiectele care pot contribui la reducerea sau adaptarea la schimbările climatice.
Prin menținerea regulamentului adoptat în martie 2022, este posibilă continuarea finanțării proiectelor din sectorul nuclear și cel al gazului. În comunicatul MAE se precizează că aceste resurse „sunt necesare pentru securitatea energetică a României și pentru tranziția energetică, în scopul atingerii neutralității climatice”.
Tribunalul Uniunii Europene a decis, de asemenea, ca Austria, inițiatorul acțiunii, să suporte cheltuielile de judecată. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Regulamentul contestat de Austria prevede criteriile tehnice prin care anumite activități din sectorul nuclear și al gazelor naturale pot fi considerate durabile. Aceste criterii au rolul de a demonstra contribuția proiectelor la reducerea emisiilor și la adaptarea la schimbările climatice.
Germania discută posibilitatea amânării renunțării la cărbune
În paralel cu decizia de la Luxemburg, Germania analizează opțiunea de a prelungi funcționarea termocentralelor pe cărbune, până la construirea de noi capacități pe gaze.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că securitatea energetică a industriei germane trebuie să rămână prioritară, chiar dacă acest lucru presupune o ajustare a calendarului de închidere a centralelor.
„Nimeni nu vrea să oprească procesul de renunțare la cărbune, dar este întotdeauna ușor să închizi și mult mai complicat să deschizi noi capacități”, a afirmat Merz.
Potrivit acestuia, Germania are nevoie de o perioadă de tranziție mai flexibilă, pentru a evita riscurile asupra stabilității rețelei electrice.
Cea mai mare economie a Europei și-a propus să renunțe la cărbune până în 2038. O nouă unitate a termocentralei de la Jänschwalde, operată de compania LEAG AG, este programată să se închidă la finalul acestui an. Pentru restul centralelor, obiectivele pentru 2028 au fost deja îndeplinite, astfel că nu sunt prevăzute alte închideri imediate.
Autoritatea de reglementare a energiei a anunțat că, până în 2035, Germania va avea nevoie de noi capacități de rezervă cuprinse între 22 și 36 de gigawați. Acestea ar urma să echilibreze sistemul în perioadele cu producție scăzută din surse regenerabile, în contextul închiderii ultimelor reactoare nucleare în 2023.
Centralele pe gaze, considerate soluție de echilibru
Guvernul federal are în vedere sprijinirea dezvoltării centralelor pe gaze, pentru a compensa fluctuațiile generate de producția eoliană și solară. Planul prevede ca, în timp, aceste centrale să fie convertite pentru a funcționa pe hidrogen, însă costurile ridicate implică subvenții de ordinul miliardelor de euro. Pentru ca măsura să fie aplicată, este necesar acordul Comisiei Europene.
Cancelarul Merz a subliniat că nu toate facilitățile trebuie să fie pregătite de la început pentru utilizarea hidrogenului. Până la finalizarea procesului de conversie, ar putea fi construite noi centrale pe gaze, menite să asigure echilibrul rețelei.
În plus, șeful guvernului de la Berlin a sugerat o posibilă încetinire a ritmului de extindere a capacităților regenerabile, până la rezolvarea blocajelor din rețea. Executivul urmează să analizeze un studiu privind cererea de energie electrică a Germaniei în următorii ani. Documentul, ce va fi prezentat săptămâna viitoare, ar putea sta la baza unor decizii strategice.
Asociațiile din sectorul energiei regenerabile au criticat însă metodologia folosită în studiu, avertizând că o reducere a obiectivelor de dezvoltare a energiei curate ar putea afecta serios angajamentele climatice asumate de Germania.
