Tribunalul București înființează o secție specială pentru dosarele cu minori: „Dezbaterile sunt mai ample, apărările se fac mult mai punctual pe fiecare problemă”

Tribunalul București, cea mai mare instanță din România, va înființa de la 1 iunie 2026 o secție specială pentru dosarele cu minori, formată din 14 judecători, pentru a soluționa mai rapid cauzele de familie și a proteja copiii implicați în procese complexe.

Tribunalul București înființează o secție specială pentru dosarele cu minori, pentru judecarea mai rapidă a cauzelor de familie și protecția copiilor

Tribunalul București, cea mai mare instanță din România, va crea o secție specială pentru dosarele care implică minori. Din data de 1 iunie 2026, 14 judecători specializați ar urma să se ocupe doar de astfel de cauze, ceea ce ar putea duce la soluționarea lor mai rapidă și la o protecție mai bună pentru copii. Noua secție, numită a IX-a, va judeca toate tipurile de cauze de familie și minori: de la procese în primă instanță, apeluri și recursuri, până la adopții, măsuri de protecție specială, plasamente, decăderea din drepturile părintești, tutelă și divorțuri. Toate acestea ar urma să fie soluționate exclusiv de cei 14 judecători specializați.

Noua secție a primit aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit Pro TV, înființarea unor completuri specializate este importantă mai ales în cazurile în care copiii de peste 10 ani trebuie audiați obligatoriu de judecători. Pentru acest lucru ar urma să fie folosite săli de judecată dedicate, ca să nu mai fie întrerupte alte procese. Ca efect, se estimează că dosarele ar putea fi soluționate mai rapid.

Numai în anul 2025, Tribunalul București a avut aproximativ 3.200 de dosare legate de minori și familie. Această cifră ar fi echivalentă cu totalul dosarelor de același tip de la următoarele trei tribunale din țară.

„Avem cel mai mare volum de activitate și, practic, se justifică să avem și o secție dedicată soluționării unor astfel de cauze, iar judecătorii să nu fie nevoiți să judece atât cauze civile, cât și cauze cu minori și familie. În cauzele în care minorii sunt implicați, dezbaterile sunt mai ample, apărările se fac mult mai punctual pe fiecare problemă, pe fiecare aspect sensibil. Judecătorii s-ar dedica exclusiv soluționării unor cauze în care copiii sunt implicați, viitorul, familia este protejată”, a declarat Sterea Grossu.

La Brașov există de peste 20 de ani un tribunal special pentru minori și familie, unde sunt judecate inclusiv unele cauze penale în care sunt implicați minori.

Codul Penal stabilește că minorii răspund penal diferențiat în funcție de vârstă și discernământ

Regimul răspunderii penale al minorilor este reglementat de Codul Penal din Legea nr. 286/2009 și stabilește clar în ce condiții pot fi trași la răspundere copiii și adolescenții care comit fapte prevăzute de legea penală.

Se precizează că minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal. În cazul celor cu vârsta între 14 și 16 ani, răspunderea penală există doar dacă se dovedește că aceștia au acționat cu discernământ la momentul săvârșirii faptei. În schimb, minorul care a împlinit 16 ani răspunde penal potrivit legii, la fel ca un adult, dar în cadrul unui regim special.

În ceea ce privește consecințele răspunderii penale, se arată că pentru minorii cu vârste între 14 și 18 ani se dispun, de regulă, măsuri educative neprivative de libertate, adică măsuri care nu implică detenția. Totuși, în anumite situații, se pot dispune și măsuri privative de libertate. Acestea pot fi aplicate dacă minorul a mai comis anterior o infracțiune pentru care a primit deja o măsură educativă executată sau începută ori dacă fapta comisă este una foarte gravă, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel puțin 7 ani sau detențiunea pe viață.

Măsurile educative sunt împărțite în două categorii: neprivative și privative de libertate. Cele neprivative includ stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică. Măsurile privative de libertate constau în internarea într-un centru educativ sau într-un centru de detenție. Alegerea uneia dintre aceste măsuri se face de către instanță în funcție de criterii legale de evaluare a situației minorului și a faptei comise.

Înainte de stabilirea măsurii, instanța solicită serviciului de probațiune întocmirea unui referat de evaluare. Acesta conține informații despre minor, dar și propuneri privind programele de reintegrare socială și obligațiile pe care instanța le-ar putea impune. Un astfel de referat este realizat și ulterior, pentru a verifica modul în care sunt respectate măsurile dispuse sau obligațiile stabilite, inclusiv la finalul executării acestora ori atunci când instanța decide modificarea sau încetarea lor.

„CAPITOLUL I
Regimul răspunderii penale a minorului

Art. 113. – Limitele răspunderii penale

(1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.

(2) Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ.

(3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.

Art. 114. – Consecinţele răspunderii penale

(1) Faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.

(2) Faţă de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:

a) dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat;

b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.

Art. 115. – Măsurile educative

(1) Măsurile educative sunt neprivative de libertate sau privative de libertate.

1. Măsurile educative neprivative de libertate sunt:

a) stagiul de formare civică;

b) supravegherea;

c) consemnarea la sfârşit de săptămână;

d) asistarea zilnică.

2. Măsurile educative privative de libertate sunt:

a) internarea într-un centru educativ;

b) internarea într-un centru de detenţie.

(2) Alegerea măsurii educative care urmează să fie luată faţă de minor se face, în condiţiile art. 114, potrivit criteriilor prevăzute în art. 74.

Art. 116. – Referatul de evaluare

(1) În vederea efectuării evaluării minorului, potrivit criteriilor prevăzute în art. 74, instanţa va solicita serviciului de probaţiune întocmirea unui referat care va cuprinde şi propuneri motivate referitoare la natura şi durata programelor de reintegrare socială pe care minorul ar trebui să le urmeze, precum şi la alte obligaţii ce pot fi impuse acestuia de către instanţă.

(2) Referatul de evaluare privind respectarea condiţiilor de executare a măsurii educative sau a obligaţiilor impuse se întocmeşte în toate cazurile în care instanţa dispune asupra măsurilor educative ori asupra modificării sau încetării executării obligaţiilor impuse, precum şi la terminarea executării măsurii educative.”