În ultima duminică a lunii octombrie, românii vor resimți efectele trecerii la ora de iarnă 2025. Această schimbare are scopul de a corela mai bine programul cotidian cu lumina naturală a zilei, în special în perioadele în care zilele sunt mai scurte. Ajustarea ceasurilor are implicații atât asupra rutinei zilnice, cât și asupra sănătății populației, mai ales în primele zile după schimbare.
Motivul schimbării orei și efectele asupra programului zilnic
Ca în fiecare an, în ultima duminică din octombrie, România trece la ora de iarnă, deși există discuții în cadrul Uniunii Europene despre posibilitatea renunțării la această ajustare. Schimbarea ceasurilor este menită să alinieze mai bine programul zilnic cu lumina naturală disponibilă în timpul dimineții.
Odată cu revenirea la ora standard, răsăritul survine mai devreme, permițând oamenilor să profite de lumina solară de la începutul zilei. Această ajustare ajută la reglarea activităților cotidiene, mai ales în lunile în care zilele sunt scurte și serile se lungește rapid întunericul.
Dacă ora de vară ar fi menținută pe tot parcursul anului, diminețile din decembrie și ianuarie ar fi foarte întunecate, ceea ce ar afecta atât rutina zilnică, cât și siguranța celor care se deplasează spre școală sau locul de muncă.
Istoricul schimbării orei în România și la nivel internațional
Ideea modificării orei a apărut încă din secolul al XVIII-lea, Benjamin Franklin fiind unul dintre cei care au promovat conceptul. Aplicarea practică a venit însă în timpul Primului Război Mondial, când țările europene au introdus ora de vară pentru economisirea energiei.
Mutarea ceasului înainte cu o oră permitea o utilizare mai eficientă a luminii naturale după-amiaza, reducând consumul de electricitate pentru iluminat. După încheierea sezonului cald, revenirea la ora standard era necesară pentru a sincroniza activitățile cu lumina disponibilă.
România a adoptat ora de vară în 1932, cu aplicare intermitentă până în 1943 și reintrodusă permanent în perioada regimului Ceaușescu, începând cu 1979. Această practică este reglementată în prezent de directive europene, iar discuțiile recente la nivel UE privind eliminarea schimbării sezoniere nu au fost încă implementate.
Detalii despre trecerea la ora de iarnă 2025
În România, ca și în alte state europene, ceasurile se ajustează de două ori pe an. În ultima duminică din martie se aplică ora de vară, iar în ultima duminică din octombrie se revine la ora standard, cunoscută și ca ora de iarnă.
Pentru prima dată după mai mulți ani, trecerea la ora de iarnă nu va mai avea loc în ultima duminică din octombrie, ci cu o zi mai devreme. Astfel, dacă în 2024 ceasurile au fost date înapoi în noaptea de 26 spre 27 octombrie, în 2025 această ajustare va fi efectuată în noaptea de 25 spre 26 octombrie.
Astfel, ora 4.00 va deveni ora 3.00, oferind o oră suplimentară în noaptea schimbării. Această ajustare readuce România la ora oficială, aliniată la fusul orar est-european (GMT+2), în timp ce în perioada de vară se aplică GMT+3 pentru a valorifica mai mult lumina naturală.
Fusul orar determină ora oficială utilizată într-o regiune și se bazează pe meridianul Greenwich. Prin împărțirea Pământului în 24 de fusuri, ora locală reflectă poziția Soarelui pe cer, astfel încât ora oficială să fie cât mai apropiată de ritmul natural al zilei.
Efectele schimbării orei asupra sănătății și rutinei zilnice
Schimbarea orei poate perturba ritmul biologic al oamenilor, afectând somnul, concentrarea și nivelul de energie. Ritmul circadian se bazează pe lumina naturală, iar ajustarea bruscă a ceasurilor necesită câteva zile pentru adaptare.
Trecerea la ora de iarnă aduce aparent un beneficiu prin „câștigarea” unei ore în noaptea schimbării, dar organismul nu se resetează imediat. Unele persoane pot experimenta dificultăți la adormire, trezire sau menținerea somnului, oboseală și tulburări de concentrare.
Diminețile mai luminoase favorizează activitatea la început de zi, însă serile mai scurte pot influența timpul petrecut în aer liber și interacțiunile sociale. Lipsa luminii poate afecta producția de hormoni care reglează somnul și dispoziția, crescând riscul de tulburare afectivă sezonieră.
De asemenea, în primele zile după schimbare pot apărea ușoare creșteri ale riscului de accidente rutiere sau de muncă, din cauza dereglării temporare a somnului. Aceste efecte sunt de obicei temporare, majoritatea oamenilor adaptându-se complet în aproximativ o săptămână.
Țările care nu aplică schimbarea orei
Peste 100 de state nu au adoptat schimbarea orei până în 2017, iar motivele variază de la religie la considerente economice. În Africa, doar Namibia, Tunisia și Egipt modifică ora oficială, în timp ce alte state precum Kenya, Congo sau Tanzania păstrează aceeași oră tot anul.
În America, Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala și Nicaragua au renunțat la ajustarea sezonieră. În SUA, ora nu se schimbă în Arizona și Insulele Hawaii, iar în Canada în provincia Ontario.
În Asia, Japonia, Vietnam, India, China, Coreea de Sud și alte state nu modifică ora oficială. În Europa, Turcia, Belarus, Rusia și Islanda mențin o singură oră pe tot parcursul anului. În Australia, schimbarea orei este aplicată doar parțial, anumite regiuni precum Queensland și Australia de Vest respectând același fus orar permanent.
